Serviciile ruse de spionaj par să fi interceptat conversații între ofițeri ai Bundeswehr (armata germană) despre posibila utilizare a rachetelor germane de croazieră „Taurus” în Ucraina. Potrivit publicației online „Frankfurter Rundschau”, conversația ar fi avut loc pe 19 februarie, anul acesta, și ar fi fost purtată prin intermediul aplicației de teleconferințe „Webex”.
Agenția de presă rusă „Ria Novosti” și postul de propagandă al Kremlinului „RT” au publicat, la sfârșitul săptămânii trecute, un amplu fragment dintr-o presupusă înregistrare a unei conversații între șeful Forțelor Aeriene Germane, Ingo Gerhartz, și alți ofițeri de rang înalt ai „Luftwaffe”.
Ei discută despre capacitățile rachetei de croazieră „Taurus” și despre eventualele probleme care ar putea să apară în cazul livrării acesteia către Ucraina, referindu-se direct la distrugerea podului ce leagă Rusia continentală de peninsula anexată Crimeea, precum și la instruirea militarilor ucraineni în acest sens.
Potrivit mass-media rusești, ofițerii ar fi vorbit și despre modalități prin care rachetele „Taurus” ar putea fi folosite de ucraineni, chiar și fără a raporta armatei germane date specifice în privința țintelor vizate.
Kievul cere de mult timp Germaniei să îi furnizeze rachete „Taurus”, care pot atinge ținte aflate la o distanță de până la 500 de kilometri. Până acum, cancelarul Olaf Scholz a respins însă în mod public acordarea unui astfel de ajutor militar.
Publicația „Der Spiegel” a confirmat prima autenticitatea înregistrării. Ulterior, oficialitățile de la Berlin au confirmat, la rândul lor, faptul că înregistrarea este autentică, fiind rezultatul unei interceptări.
Catastrofă pentru serviciile secrete germane
Radiodifuzorul german ARD a descris imediat scurgerea de informații ca fiind „o catastrofă” pentru serviciile secrete germane. De asemenea, publicația „Der Spiegel” a insistat asupra faptului că videoconferința ofițerilor germani a avut loc pe platforma „Webex” și nu pe o rețea internă, secretă, a armatei.
La rândul lui, Scholz a calificat „foarte gravă” scurgerea de informații și a declarat că aceasta „este acum investigată foarte atent, foarte intens și foarte rapid”.
Lideri politici din partidele aflate în coaliția lui Scholz și-au exprimat îngrijorarea că Rusia ar fi putut asculta și alte conversații sensibile. Ei cred că este posibil ca toate comunicațiile guvernamentale să nu mai fie protejate în mod adecvat.
„Dacă această poveste se dovedește a fi adevărată, situația ar fi extrem de problematică!”, a afirmat președintele Comisiei de control parlamentar a serviciilor secrete, Konstantin von Notz. „Se pune întrebarea dacă acesta este un eveniment izolat sau o problemă structurală de securitate”, a mai precizat deputatul Partidului Verzilor.
„Mă aștept ca toate informațiile de context să fie clarificate urgent!”, a adăugat membrul ecologist al Bundestagului, într-o declarație acordată rețelei de presă RND.
Între timp, o serie de canale media susțin că unul dintre ofiţerii interceptați se afla într-un hotel din Singapore şi este posibil ca în camera respectivă să fi fost instalate microfoane.
Kremlinul bagă zâzanie și îl sperie pe Scholz
Roderich Kiesewetter, specialistul în chestiuni de apărare din grupul parlamentar conservator CDU/CSU, a avertizat și asupra publicării altor conversații interceptate.
„Cu siguranță au fost ascultate și alte discuții, care ar putea fi făcute publice la o dată ulterioară, în beneficiul Rusiei!”, a declarat reprezentantul opoziției, preluat de portalul de știri „ZDFheute”. Kiesewetter presupune că „informațiile au fost scurse acum, cu intenția de a preveni o livrare «Taurus» din Germania”.
De aceeași părere este și Marie-Agnes Strack-Zimmermann, șefa Comisiei de apărare din Bundestag. Ea a declarat pentru agenția de știri RND că rușii au încercat să-l sperie pe Scholz pentru a nu permite livrarea rachetelor „Taurus” către Kiev.
Dacă acesta a fost scopul din spatele publicării înregistrării, atunci Moscova pare să-l fi atins, cel puțin pentru moment.
Olaf Scholz a exclus ieri posibilitatea de a înarma Ucraina cu rachete cu rază lungă de acțiune „Taurus”, dacă acest lucru presupune implicarea militarilor germani pentru a ajuta la operarea lor.
„Nu poţi să livrezi un sistem de armament care are o rază foarte lungă de acţiune şi să nu te gândeşti cum poate avea loc controlul asupra acestui sistem de armament!”, a afirmat cancelarul german.
„Şi dacă vrei să ai controlul, iar acesta este posibil doar dacă sunt implicaţi militari germani, atunci este exclus, din punctul meu de vedere!”, a adăugat Scholz, citat de Reuters.
Pe de altă parte, nu sunt excluse nici alte calcule propagandistice sau de manipulare politică. Faptul că la postul de televiziune „RT” subiectul a fost abordat, vineri, 1 martie, chiar de șefa instituției, Margarita Simonian, o apropiată a președintelui Vladimir Putin, arată că regimul de la Kremlin se bazează pe acest subiect pentru a portretiza din nou Germania ca fiind „parte în război”.
Germania se numără printre țările NATO care au furnizat armament Kievului, inclusiv tancuri, iar Rusia arată cu degetul spre ceea ce califică a fi „Occidentul colectiv”, acuzându-l că folosește Ucraina pentru a duce un război prin procură împotriva sa
De altfel, imediat după propagarea știrii, pe canalul său de Telegram, citat de publicația germană „Merkur”, fostul președinte Dimitri Medvedev a cerut chiar „moarte” pentru „veșnicul dușman, (...) ocupantul fascist german”.
În schimb, ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, este de altă părere. „Incidentul este mult mai mult decât interceptarea și publicarea unei conversații (...) Este parte a unui război informațional pe care Putin îl duce. Este un atac hibrid de dezinformare. Este vorba despre divizare, despre subminarea unității noastre!”, a declarat el.
Moscova denunță „intenția de a lovi Rusia”
De cealaltă parte, Kremlinul a afirmat, ieri, că interceptarea discuțiilor pe teme militare ale ofițerilor germani demonstrează faptul că Berlinul examinează planuri de lansare a unor atacuri pe teritoriul rusesc. De asemenea, administrația prezidențială de la Moscova a pus la îndoială faptul că Scholz controlează situația.
„Înregistrarea în sine arată că, în cadrul Bundeswehr, se discută în mod substanțial și concret planurile de a lansa lovituri pe teritoriul rusesc. Acest lucru nu necesită nicio interpretare juridică. Totul, aici, este mai mult decât evident”, le-a declarat reporterilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
„În această situație, trebuie să aflăm dacă Bundeswehr-ul face acest lucru din proprie inițiativă. Atunci întrebarea care se pune este următoarea: cât de controlabil este Bundeswehr-ul și cât de mult controlează Scholz situația? Sau acest lucru face parte din politica guvernului german?”, a continuat Peskov.
El a adăugat apoi că ambele scenarii sunt „foarte rele”. „Ambele subliniază încă o dată implicarea directă a țărilor din Occidentul colectiv în conflictul din jurul Ucrainei!”, a acuzat purtătorul de cuvânt al președintelui Putin.
Tot ieri, Rusia l-a convocat pe ambasadorul Germaniei pentru a cere o explicație pentru discuțiile militare din înregistrare. Trimisul, Alexander Graf Lambsdorff, a părăsit Ministerul de Externe, fără să vorbească cu reporterii despre cele discutate la întâlnirea cu rușii.
Apă la moară pentru radicali
În acest context, Dmitri Medvedev, fost preşedinte al Rusiei şi, în prezent, vicepreşedinte al Consiliului Securităţii, a declarat, ieri, că Ucraina aparţine Rusiei.
Medvedev a mai spus că discuţiile de pace cu actuala conducere de la Kiev sunt imposibile şi orice nou guvern ucrainean va trebui să recunoască „noua realitate” de pe teren, înaintea demarării unor eventuale negocieri.
El a precizat, de asemenea, că tensiunile dintre Washington şi Moscova sunt mult mai grave decât în timpul crizei rachetelor din Cuba, din 1962. Oficialul rus, citat de agenția RIA, a adăugat că forţe speciale şi consilieri militari din SUA poartă deja un război contra Rusiei.
Referindu-se apoi la scandalul provocat de interceptarea convorbirilor dintre ofițerii germani, Medvedev a anunţat că Moscova va da dovadă de reţinere, dar nu va uita incidentul.
Între timp, pe câmpul de luptă, situația forțelor ucrainene devine tot mai dificilă. O serie de atacuri rapide ale Rusiei au pus la încercare noua linie de apărare a Ucrainei, creată după retragerea unităților ucrainene din orașul-cheie Avdiivka, și provoacă îngrijorare în privința tacticilor militare ale Kievului pe linia frontului.
Ucraina a anunțat retragerea din Avdiivka, la 17 februarie, pe o serie de poziții aflate la vest de oraș. Cu toate acestea, trei sate mici au căzut de atunci în mâinile forțelor rusești, Kievul insistând că nu a intenționat niciodată să le apere. Linia de apărare pe care ucrainenii au declarat că se vor retrage a fost de atunci, însă, supusă unui asalt intens al Rusiei.
Înaintarea rușilor are loc în contextul unei crize profunde de muniții a armatei ucrainene, creând o dezbatere aproape existențială pentru trupele de pe linia frontului, care trebuie să raționalizeze muniția și se întreabă cât timp mai pot rezista presiunii exercitate de trupele Moscovei.