Jurnalul.ro Ştiri Social Spitalele sunt în comă, medicina se mută la coviltir

Spitalele sunt în comă, medicina se mută la coviltir

de Monica Cosac    |   

În timp ce spitalele publice sunt lăsate în voia sorții, atât din punctul de vedere al finanțării, dotării cu aparatură, cât și al resursei umane, aleșii vor să mute doctorii, cu tot „cu cățel și purcel”, din loc în loc, în spații improvizate din zonele deficitarela capitolul servicii medicale.

Concret, circa 50 de deputați și senatori, majoritatea de la USR-PLUS, au inițiat un proiect delege prin care propun introducerea, în Legea Sănătății, a conceptului de „asistență medicală mobilă”. Conform documentului, aflat de o săptămână în dezbaterea senatorilor, medicii specialiști vor putea face atât screening, cât și investigații clinice și paraclinice, reabilitare sau educație sanitară în cadrul unor caravane medicale organizate în corturi sau alte spații, în zonele fără doctori, iar activitatea lor va fi inclusă în programul normal de lucru.

 

Inițiativa legislativă privind modificarea a Legii Sănătății 95/2006 vizează introducerea unui nou tip de asistență medicală, „asistență medicală mobilă” și a regulilor pentru asigurarea acestor servicii medicale în zonele deficitare. Conform proiectului înregistrat săptămâna trecută la Senat, zone cu acces deficitar la serviciile medicale vor fi considerate localitățile sau zonele dintr-o localitate unde accesul la serviciile de sănătate de orice tip este dificil din cauza populației reduse și a condițiilor improprii de locuit (aflate la peste 20 de kilometri de cel mai apropiat spital public) sau ca urmare a lipsei furnizării unei anumite categorii de servicii medicale în respectiva zonă.

Corturi medicale special amenajate 

Asistența medicală mobilă va fi asigurată de medici de specialitate, dar și de alte categorii de personal medical specializat (asistenți medicali, moașe), prin cabinete și unități medicale mobile sau în cadrul unor „caravane medicale, organizate în clădiri care posedă autorizație sanitară de funcționare sau în corturi medicale special amenajate”. Caravana medicală, se precizează în document, reprezintă „ansamblul echipei de personal medical care se deplasează împreună cu echipamente medicale în zone cu acoperire deficitară cu servicii medicale pentru a furniza asistență medicală mobilă”, iar în aceste acțiuni vor fi implicați și furnizori de servicii conexe actului medical, adică tehnicieni dentari, biologi, biochimiști, chimiști, fizicieni, sociologi,  fiziokinetoterapeuți, psihologi, logopezi, opticieni, tehnicieni de proteze și orteze, tehnicieni de aparatură medicală etc.

Practică pentru studenți

De asemenea, sub directa coordonare a medicilor specialiști, vor putea furniza asistență medicală mobilă și medicii rezidenți ori studenții la medicină și farmacie. „Activitatea desfășurată de către studenții de la facultățile de medicină generală, stomatologie și farmacie, în cadrul caravanelor medicale, se asimilează practicii medicale obligatorii desfășurate pe perioada vacanțelor”.

Parlamentarii au propus ca, în cadrul caravanelor și a ambulatoriilor mobile, să poată fi desfășurate programe de screening, educație pentru sănătate și diverse activități (medicină preventivă; investigații clinice și paraclinice; activități medicale în scop de diagnostic și curativ; telemedicină; reabilitare medicală; activități conexe actului medical). Orele prestate în cadrul serviciilor de asistență medicală mobilă vor fi recunoscute și plătite ca program normal de lucru. Iar pentru furnizarea acestor servicii, se stipulează că „Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate prevăd anual fonduri din bugetul repartizat”. 

700 de localităţi, fără medic de familie 

Dincolo de intențiile bune și frumos așternute pe hârtie, rămâne de văzut de unde vor lua legiuitorii doctorii pe care să-i trimită cu echipamente și echipă medicală dintr-o localitate în alta, în condițiile în care nici măcar spitalele județene nu găsesc medici specialiști pentru posturile vacante. Ce să mai vorbim de spitalele mai mici! 

De-a lungul ultimilor ani, au fost trase numeroase semnale de alarmă cu privire la numărul tot mai mic al cadrelor medicale din România. Chiar preşedintele Colegiului Medicilor din România, Daniel Coriu, semnala, luna trecută, că aproape 700 de localităţi nu au nici măcar medic de familie, iar dintre cei care profesează la nivelul întregii țării, 37% au vârsta de peste 60 de ani. Însă autoritățile nu au luat măsuri prin care să oprească exodul tinerelor cadre medicale. 

 

Această inițiativă legislativă, care vizează o nouă modificarea a Legii 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, a fost semnată de 49 de parlamentari, majoritatea deputați de la USR-PLUS, dar și de la PSD și PNL. Printre inițiatori se regăsesc: fostul ministru al Sănătății Nelu Tătaru și deputații USR-PLUS Iulian Bulai, Dan Barna, Tudor Pop, Cristina-Mădălina Prună și  Adrian Wiener.

„Această prevedere, alături de posibilitatea acordării asistenței medicale prin intermediul cabinetelor și unităților medicale mobile deja stipulate în lege, contribuie la conturarea unei noi paradigme de acordare a serviciilor medicale, asistență medicală  mobilă, cea în care sistemul medical vine către pacient și nu invers”, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege.

 

„Colțea” - fără CT, RMN sau sterilizare

În vreme ce aleșii croșetează „noi paradigme” de acordare a serviciilor medicale și visează frumos la investigații paraclinice pe coclauri, realitatea trăită zi de zi de medici și pacienți, deopotrivă, și nu doar în zonele rurale sau defavorizate, arată cu totul altfel. Spre exemplu, la Spitalul Clinic Colţea, cel mai vechi spital din București, situat la kilometrul 0 al Capitalei, blocul de sterilizare este defect de o săptămână, deoarece staţia este veche de peste 10 ani, iar instrumentele folosite la operaţii sunt trimise cu ambulanţa şi sterilizate la Spitalul Cantacuzino. Mai mult, „Nu mai avem nici aparat de colonoscopie, şi aşa se făceau extrem de restrictiv, doar pentru pacienţii internaţi, cu programări destul de lungi (...). RMN nu am avut niciodată, CT-ul e stricat de anul trecut, şi oricum era un CT foarte vechi asupra rezultatelor căruia colegii radiologi ridicau dubii frecvente de execuţie şi interpretare, acum s-a stricat de tot”, spune dr. Marian Stamate, unul dintre medicii spitalului, citat de news.ro.

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri