Accesul la bazele de date privind intrările și ieșirile resortisanților în și din statele membre, precum și depășirea duratei legale de ședere este asigurat Poliției Române, Poliției de Frontieră, MAE, MAI, SRI, SIE și Direcției de Informații a Apărării. Instituțiile de forță au și rolul de a investiga posibili suspecți de infracțiuni de terorism sau de alte infracțiuni grave. Însă, cu totul neobișnuit este faptul că, pe această listă, regăsim Serviciul de Protecție și Pază. Acesta este autorizat să acceseze toate bazele de date care au legătură cu aceste călătorii. La fel și Direcția Generală Anticorupție din Ministerul de Interne.
Guvernul României a depus, luni, la Camera Deputaților, un proiect de lege privind stabilirea cadrului organizatoric în scopul operaționalizării, la nivel național, a Sistemului de intrare-ieșire și a Sistemului european de informații și de autorizare privind călătoriile.
Cele două sisteme au apărut, spune Executivul, pentru că, în vederea îmbunătățirii gestionării frontierelor externe și, în special, pentru a verifica conformitatea cu depășirile privind durata autorizată de ședere pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, prin Regulamentul (UE) 2017/2226 al Parlamentului European și al Consiliului, din 30 noiembrie 2017, de instituire a EES (Sistemul de Intrare-Ieșire) pentru înregistrarea datelor de intrare și de ieșire și a datelor referitoare la refuzul intrării resortisanților țărilor terțe care trec frontierele externe ale statelor membre, a fost instituit un sistem special de intrări-ieșiri denumit Entry/Exit System.
Calculator pentru verificarea depășiri șederii pe teritoriul UE
Scopul vizat de acest sistem este combaterea migrației neregulamentare, prin punerea la dispoziție a unui mecanism care calculează durata de ședere autorizată, în cazul fiecărui cetățean. La intrare, acest mecanism permite calcularea rapidă și precisă a numărului de zile rămase din numărul de maximum 90 de zile într-o perioadă de 180 de zile, în cazul cetățenilor care au vizitat frecvent Spațiul Schengen, iar la ieșire permite să se verifice dacă durata de ședere autorizată a fost respectată de către respectivul cetățean.
În teritoriu, acest sistem permite, cu ocazia verificări asupra resortisanților țărilor terțe, pentru a se vedea dacă șederea lor este legală.
Sistemul EES trebuie să fie operațional până la finalul lunii septembrie a acestui an, arată Guvernul României, în Expunerea de Motive.
MAI și MAE, principalii responsabili
Și Executivul a făcut un proiect de lege în acest sens, dar care conține unele chestiuni uluitoare. Primul lucru care sare, efectiv, în ochi, este că, pentru aplicarea articolului 38, alineat 2, din Regulamentul EES, MAI, prin Poliția de Frontieră și Direcția Generală pentru Comunicații și Tehnologia Informației, în proporțiile care le revin, este responsabil pentru adaptarea și dezvoltarea infrastructurii naționale a frontierei, în scopul conectării acesteia la interfața uniformă națională - stabilită pe teritoriul României și localizată la Ministerul Afacerilor Externe.
Niciun serviciu secret sau de informații nu lipsește de la masă
Practic, toate serviciile secrete, speciale, de informații și nu numai fac parte din noul proiect, așa cum rezultă din forma legii înaintate de Guvern Parlamentului.
Spre exemplu, Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) va furniza serviciile de comunicații și tehnologia informației. Securitatea cibernetică a infrastructurii naționale EES este asigurată de către Serviciul Român de Informații (SRI), pentru Ministerul Afacerilor Externe, și de Direcția Generală de Informații și Protecție Internă (fostul „Doi și-un Sfert), la nivelul Ministerului Afacerilor Interne.
La solicitarea Poliției de Frontieră, administratorii punctelor de trecere a frontierei de stat amplasate pe teritoriul României întreprind măsuri de dezvoltare sau adaptare, după caz, a infrastructurii acestora, în vederea utilizării sistemelor de control la frontieră.
Cu „Doi și-un Sfert” și DGA, înainte
Conform acestui proiect de lege, Poliția de Frontieră se ocupă cu domeniul migrației și vizelor, la fel ca și Centrul Național de Vize din MAE și misiunile diplomatice și consulare. În schemă este introdus și Inspectoratul General pentru Imigrări.
Ei bine, dacă, până aici, lucrurile par firești, situația se complică. Astfel, în vederea aplicării prevederilor articolului 29, alineat 1, din Regulamentul EES – care stipulează faptul că, în scopul prevenirii, depistării și investigării infracțiunilor de terorism și a altor infracțiuni grave, statele pot desemna instituțiile care să aibă acces la bazele de date colectate de acest sistem de monitorizare, Guvernul României a făcut lista proprie cu instituții abilitate în acest sens.
Este vorba despre Poliția Română, Poliția de Frontieră, Direcția Generală de Informații și Protecție Internă și… Direcția Generală Anticorupție (DGA). Aceasta din urmă se ocupă cu infracțiuni de corupție, nu cu terorismul.
Paznicii investighează
Apoi, tot ca instituții cu acces în sistem, pentru că se ocupă cu investigarea infracțiunilor grave și de terorism, în viziunea Guvernului, sunt SRI, SIE Ministerul Apărării Naționale – prin Direcția generală de Informații a Apărării, Parchetul General, Autoritatea Vamală Română și… Serviciul de Protecție și Pază. Oficial, bodyguarzii demnitarilor de rang înalt devin structură de investigații și de combatere a infracționalității grave.
Comisiile trebuie să finalizeze raportul până pe 4 mai
Așa cum precizam mai sus, proiectul de lege inițiat de Guvernul Ciucă este proaspăt. El a fost depus, luni, la Parlament și a primit deja inclusiv avizul pozitiv, cu observații, din partea Consiliului Legislativ.
Actul normativ a fost chiar transmis comisiilor raportoare – Comisia pentru apărare și Comisia pentru tehnologia Informației, care au termen de depunere a raportului data de 4 mai 2022. Tot până atunci, trebuie să remită avizele Comisia de Buget, Comisia pentru Drepturile Omului, Comisia pentru Administrație Publică, Comisia pentru Muncă și Comisia pentru Politică Externă.