Situaţie mai puţin obişnuită în justiţia din România. SRI pierde, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, un proces care durează de 14 ani, ce vizează drumul de acces către vila specială de protocol de la Olăneşti, trecută, în urmă cu doi ani, din parohia RA-APPS în cea a Serviciului Român de Informaţii. Peste 6,8 hectare de teren forestier, pe care trece drumul de acces terestru către această proprietate, au fost retrocedate, în urma unui lung şir de procese derulate la Tribunalul Vâlcea, Curtea de Apel Piteşti, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ajungându-se inclusiv la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Statul s-a opus acestei restituiri, însă, la sfârşitul săptămânii trecute, toate cererile de revizuire înaintate de RA-APPS, SRI şi Ministerul Finanţelor Publice au fost respinse definitiv, ca fiind neîntemeiate. Astfel încât accesul demnitarilor şi al ofiţerilor către această vilă se va putea face doar cu elicopterul.
Vila despre care vorbim face parte din Complexul “Palat Olăneşti”, aflat în domeniul public al statului, şi a făcut parte, până în anul 2014, din baza materială destinată activităţii de reprezentare şi protocol, în administrarea Regiei Autonome Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat. Tot domeniul este compus din două corpuri de clădire, o cabană, un heliport, parc şi un teren aferent în suprafaţă de 107.687,21 metri pătraţi.
6,8 hectare de teren, retrocedate moştenitorilor boierului Bădescu
În decembrie 2013, Serviciul Român de Informaţii, prin Unitatea Militară 0198 Bucureşti, a solicitat Guvernului României să-i fie dat acest complex de la Olăneşti, prin emiterea unei ordonanţe de urgenţă. Numai că, în acest punct, au intervenit litigiile istorice aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti. Încă din luna mai a anului 2002, Ana Mazilu, Liliana Drăghici şi Adrian Herşiu, în calitate de moştenitori ai boierului Dumitru Bădescu, au acţionat în judecată statul român, prin RA-APPS şi Ministerul Finanţelor Publice, solicitând, pe cale judecătorească, să se constate inexistentţa titlului şi obligarea pârâtelor “să lase în deplină proprietate şi liniştită posesie terenul în suprafaţă de 13 hectare”, situat în Băile Olăneşti, în punctul Sub Maluri – Valea Dragului, care a aparţinut boierului Bădescu, dar şi ca statul să restituie fructele percepute în ultimii trei ani, care se ridicau, la vremea respectivă, la o valoare de 3 miliarde de lei vechi.
După efectuarea unei expertize topografice, reclamanţii şi-au retras cererea, solicitând revendicarea unui teren în suprafaţă de 6,8 hectare, aceeaşi adresă. În 2003, Tribunalul Vâlcea a admis cererea, obligând statul să le respecte reclamanţilor dreptul de proprietate şi de posesie asupra acelui teren. RA-APPS a atacat soluţia cu apel, la Curtea de Apel Piteşti, care, la sfârşitul anului 2013, a schimbat hotărârea şi a admis apelul instituţiei statului.
CEDO a dat câştig de cauză moştenitorilor
Lucrurile nu s-au oprit aici. Moştenitorii boierului Dumitru Bădescu au atacat soluţia din apel cu recurs, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Hotărârea instanţei supreme a venit în luna noiembrie a anului 2004, când judecătorii au respins acţiunea şi recursul ca nefondate.
Următoarea cale, şi singura, de atac a rămas Curtea Europeană a Drepturilor Omului care, în data de 27 mai 2010, a declarat acţiunea în revendicare formulată de reclamanţi ca fiind admisibilă şi a constatat că în procesul judecat în România a fost încălcat articolul 6 din Convenţia EurOpeană a Drepturilor Omului. Ca atare, în februarie 2011, moştenitorii au formulat o cerere de revizuire, proces care a demarat la Curtea de Apel Piteşti, instanţa admiţând-o, având în vedere decizia CEDO, în mai 2011. În iunie 2011, s-a judecat şi apelul privind cererea de revizuire, respingând toate cererile statului, punând, astfel, în deplină funcţionare hotărârea primei instanţe, din anul 2003, prin care statul a fost obligat să respecte dreptul de proprietate al moştenitorilor boierului Bădescu asupra terenului în suprafaţă de 6,8 hectare.
A urmat recursul. În aprilie 2013, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins, la rândul ei, ca nefondat recursul RA-APPS şi al Ministerului Finanţelor Publice, decizie care, din nou, a fost atacată cu o cerere de revizuire, care s-a înregistrat la Curtea de Apel Piteşti.
La momentul în care Guvernul României a fundamentat cererea de trecere a domeniului de la Olăneşti de la RA-APPS către SRI, pe rolul instanţelor, pe lângă litigiul privind recunoaşterea dreptului moştenitorilor la proprietate şi la posesia terenului de 6,8 hectare, se mai aflau două procese. Unul dintre ele viza constatarea nulităţii absolute a două autorizaţii de construire, emise în beneficiu RA-APPS, în anii 2008 şi 2009. Al doilea proces viza sistarea lucrărilor de construire efectuate pe acest teren. Acţiunile au fost respinse, ulterior, întrucât au rămas fără obiect, deoarece construcţiile reclamate fuseseră deja finalizate.
Tot palatul, trecut în parohia SRI
În aceste condiţii, Guvernul României a întocmit, în anul 2013, proiectul de Ordonanţă de Urgenţă nr. 114/18 decembrie 2012, prin care a fundamentat predarea-primirea acestui imobil de la Olăneşti, împreună cu mijloacele fixe aflate pe proprietatea privată a statului şi obiectele de inventar, pentru transferul lor de la RA-APPS către Serviciul Român de Informaţii. Potrivit acestui act oficial, “bunurile mobile din domeniul public al statului, aferente imobilului Complex «Palat Olănești», care fac parte din patrimoniul cultural național, vor fi trecute din administrarea Regiei Autonome Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat în administrarea Serviciului Român de Informații, prin hotărâre a Guvernului, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului act normativ. Până la data intrării în vigoare a hotărârii de Guvern, bunurile mobile aparținând patrimoniului cultural național rămân în custodia Serviciului Român de Informații. Se stabilește, totodată, faptul că personalul ce deservește imobilul Complex «Palat Olăneşti» se preia pe bază de evaluare în cadrul Serviciului Român de Informații. La data semnării protocolului de predare-preluare, Serviciul Român de Informații se subrogă în toate drepturile și obligațiile Regiei Autonome Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat în legătură cu activitatea aferentă imobilului Complex «Palat Olăneşti», inclusiv în cele izvorâte din litigii, conform celor mai sus menționate, precum și din convențiile și contractele încheiate potrivit legii”.
Transferul a fost oficializat în 25 martie 2014, când plenul Senatului a aprobat proiectul de lege pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă. Prin acelaşi act, alte două imobile au fost transferate de la RA-APPS către Ministerul Apărării Naţionale şi către Secretariatul de Stat pentru Culte.
Instanţa Supremă a dat cu flit iniţiatorilor “câmpului tactic”
Cu vila specială trasferată către Serviciul Român de Informaţii, moştenitorii boierului Bădescu au continuat lupta în instanţă. Aşa cum arătam mai sus, RA-APPS Bucureşti, SRI, prin UM 0198 Bucureşti, şi statul român, prin Ministerul Finanţelor Publice, au depus, la Curtea de Apel Piteşti, o reviziure în apel a revendicării imobiliare privind cele 6,8 hectare de teren. Cauza a intrat pe rolul instanţei în decembrie 2015, iar dosarul a fost soluţionat în 28 martie 2016, când magistraţii argeşeni au admis, în principiu, cererea de intervenţie în interes propriu a Serviciului Român de Informaţii, prin subrogare temporară în drepturile şi obligaţiile Regiei Autonome Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat, în calitate de revizuent. Însă, a respins cererea de revizuire, obligând statul la plata sumei de 940 de lei, reprezentând cheltuielile de judecată.
Recursul final al acestei poveşti a rămas să fie soluţionat de către Secţia Civilă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Statul, prin RA-APPS, SRI şi Ministerul Finanţelor au atacat cu recurs cererea de revizuire în data de 28 iulie 2016. În 28 octombrie 2016, instanţa supremă a respins recursurile ca nefondate, iar, în ceea ce priveşte SRI, a respins şi recursul acestuia referitor la cererea de intervenţie în interes propriu. Decizia ÎCCJ este irevocabilă. Cu alte cuvinte, SRI a pierdut un proces chiar la Înalta Curte. Ce e drept, unul în civil.
Traian Băsescu şi familia sa au folosit vila specială a SRI de la Olăneşti cu ocazia Crăciunului din 2014, cu toate că nu mai ocupa funcţia de preşedinte
Folosită de Traian Băsescu după ce nu a mai fost preşedinte
Terenul care a fost revendicat şi a cărui proprietate şi posesie trebuie respectate, în baza acestei ultime decizii irevocabile a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a fost preluat de regimul comunist de la Dumitru Bădescu. Ulterior, Gospodăria de Partid a construit, în perioada 1977-1978, aici, celebra Vilă Specială de Protocol de la Olăneşti. După Revoluţie, construcţia, terenurile şi complex Palat Olăneşti au ajuns la RA-APPS.
Ultima dată când vila specială de la Olăneşti a intrat în atenţia opiniei publice a fost în luna decembrie a anului 2014, când fostul preşedinte al României, Traian Băsescu, a postat câteva fotografii din incintă, chiar pe pagina sa de Facebook. Băsescu, deşi nu mai ocupa oficial funcţia de şef al statului, a ales să-şi petreacă Crăciunul în această vilă. Nu de unul singur, ci împreună cu familia sa, printre care şi Radu Pricop, soţul fiicei celei mari, Ioana Băsescu.
Statul, obligat la plata de despăgubiri
Un alt amănunt al acestei poveşti este că, în urma deciziei CEDO din anul 2010, statul român a fost obligat să plătească moştenitorilor celor 6,8 hectare de la Olăneşti suma de 9.000 de euro, reprezentând daune morale, plus orice sumă ce ar putea fi datorată cu titlu de impozit, convertită în moneda românească la cursul de schimb valabil în data efectuării plăţii. Mai mult, începând de la expirarea termenului de trei luni de la data rămânerii definitive a acestei hotărâri şi până la data efectuării efective a plăţii, suma urmează să se majoreze cu o dobândă simplă, având o rată egală cu cea a facilităţii de împrumut marginal a Băncii Centrale Europene, valabilă în perioada de referinţă, cu trei puncte procentale.
SRI urmează, astfel, ca, în lipsa terenului care face accesul către vila din Olăneşti, să utilizeze elicopterul. Fostul secretar general al Guvernlui, Ion Moraru, anunţa, încă de acum trei ani, că “terenul a fost retrocedat, deci noi, acum, trebuie să mergem cu elicopterul la palat, că nu mai putem altfel, deoarece terenul e luat”.
După 14 ani de procese, terenul care face accesul către Palatul Olăneşti şi către vila specială de protocol a fost retrocedat moştenitorilor proprietarului de drept. SRI, RA-APPS şi Ministerul Finanţelor au epuizat toate căile de atac
CEDO a considerat că, în timpul procesului din România, moştenitorilor le-au fost încălcate drepturile prevăzute de articolul 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi a condamnat statul la plata unor despăgubiri.