Impactul asupra competitivității, costurile de implementare și soluțiile pentru creșterea eficienței au fost printre principalele teme abordate în cadrul dezbaterii „Viitorul ESG în România: sustenabilitate, responsabilitate, eficiență”, organizată ieri de Antena 3 CNN și Income Magazine, de către reprezentanții mediului de afaceri, ai companiei RetuRO, oameni politici etc. Acest sistem este utilizat de către investitori și autorități pentru a măsura cât de responsabilă este o organizație în raport cu impactul său asupra mediului, angajaților, comunităților și modul în care este administrată.
Mircea Fechet: Urmează să avem PET-ul cu numărul 10 miliarde
Prezent în cadrul evenimentului, fostul ministru al Mediului, Mircea Fechet, a declarat că SGR e un exemplu că în România colaborarea poate face minuni.
„Nu pot decât să mă bucur să vorbim despre un concept oarecum abstract, ESG, și să venim cu exemple extrem de concrete – SGR, despre care am vorbit de atât de multe ori și la care s-a muncit atât de mult. Depășind acest exemplu singular, România a dovedit și în trecut și are potențial să o facă și în viitor că are ce pune pe masă. La Bruxelles e importantă nu doar capacitatea de negociere, ci și cât de bine ești pregătit pentru a avea acces la date de primă mână pentru a vedea ce poți oferi. Aici e un efort formidabil în ministere, la reprezentanța permanentă. Trebuie să admit că, pentru o țară de dimensiunea României, am simțit nu o dată că mergem la discuții și bâjbâim. Uitându-mă la ce face Polonia, am constatat că ne-au lipsit de mai multe ori informații importante. Nu de multe ori însă am demonstrat că avem potențial. S-a vorbit de concept, dar la firul ierbii SGR dovedește că în România poate exista o colaborare extrem de strânsă între mediul economic, stat și cetățeni. Câtă vreme fiecare știe ce are de făcut, lucrurile pot funcționa. Revenind în baza sistemului, la oportunitățile de finanțare pentru IMM-uri. E adevărat, SGR-ul ne oferă cifre spectaculoase, urmează să avem PET-ul cu numărul 10 miliarde. Ne putem doar imagina ce înseamnă 10 miliarde de ambalaje ajunse în centrele de reciclare, nu pe marginea drumului sau în alte lucruri”, a declarat Fechet în cadrul conferinței.
Bogdan Chirițoiu: Riscul e să nu devină aceste standarde un obstacol în accederea la piață
La rândul său, Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, a declarat că ESG vine și cu riscuri, uneori standardele riscând să reprezinte un obstacol pentru companiile mai mici să acceadă la piață. „Pentru mine riscul e să nu devină aceste standarde un obstacol în accederea companiilor mai mici la piață, să nu ajungem fără să vrem să favorizăm companiile mari. Standardele pot fi necesare dacă doresc clienții, dacă există oameni dispuși să plătească eventual mai mult pentru produse care vin de la companii care respectă anumite standarde. Există finanțatori, atât bănci, cât și investitori profilați pe acest lucru, e o posibilitate să ai acces la finanțare sau finanțare mai ieftină dacă îndeplinești aceste standarde. Ce mi-e mie frică, e zona de riscuri, cel menționat de eventuale discriminări împotriva IMM-urilor, e bine că legislația diferențiază, aici cred că lucrurile arată bine, dar trebuie să fim atenți. E o tendință în momentul de față de a lăsa companiile să ia legea în propriile mâini, să facă înțelegeri între ele care sunt în beneficiul unor standarde. Asta e o zonă controversată. Una e să vină statul să impună ceva, alta e să las companiile să facă înțelegeri – e o zonă foarte controversată. Să nu se ascundă în spatele unor idealuri un cartel clasic”, a declarat Bogdan Chirițoiu.
Victor Negrescu: Trebuie să le explicăm consumatorilor care sunt beneficiile finale ale implementării standardelor
Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, a subliniat în cadrul intervenției sale că e foarte importantă comunicarea beneficiilor pe care le aduce implementarea standardelor. „E adevărat, implementarea standardelor presupune un efort foarte mare pentru IMM-uri în mod special. În același timp trebuie să ne fixăm transpunerea în activitatea de zi a companiilor, să ne asigurăm că ele sunt sprijinite și că ele au beneficii la finalul zilei. Beneficiile pot să se regăsească pe zona de competitivitate, pe capacitatea de a câștiga noi piețe, pe capacitatea de a avea produse și servicii sustenabile, pe capacitatea de a fi mai bancabili. În sensul acesta, aceste standarde ne permit acest lucru. Cheia e implementarea. E important să folosim fiecare element disponibil – platforma online care permite companiilor să se raporteze la aceste date. Trebuie să ne asigurăm de asemenea că marile companii, care au niște obligații suplimentare, nu împing povara administrativă către IMM-uri și au un parteneriat solid încât împreună să respecte aceste standarde. Trebuie să le explicăm consumatorilor care sunt beneficiile finale – acces la produse și servicii de calitate superioară, că vor putea verifica ce se întâmplă în zona de producție, administrare și la finalul zilei Europa devine mai competitivă pentru că automat companiile care vin din afara spațiului european, care nu respectau neapărat standardele noastre, vor fi obligate și ele să se ridice la nivelul așteptărilor”, spus Victor Negrescu în cadrul conferinței.
Kaufland România: 86% dintre produsele de pe rafturi sunt românești
De asemenea, Valer Hancaș, Director Comunicare & Corporate Affairs la Kaufland România, a pus accentul în expunerea sa pe faptul că sustenabilitatea începe încă de la produsele de bază și de la modul în care acestea ajung pe rafturile magazinelor.
„Noi asta facem: vindem, în proporție de 90%, bunuri alimentare necesare traiului zilnic. După aceea putem vorbi, pe rând, despre susținerea comunității, conservarea resurselor și protejarea mediului. Începem să vorbim despre alimentație și vedem diverse trenduri în care reducerea procentului de zahăr, sare sau grăsimi saturate din anumite produse este extrem de importantă pentru populație”, a declarat Valer Hancaș. Acesta a precizat că retailerii încearcă să răspundă noilor cerințe ale consumatorilor prin extinderea gamei de produse sănătoase și adaptate unor nevoi speciale. „Extindem opțiunile sănătoase, astfel încât inclusiv pentru pacienții cu boală celiacă avem un sortiment extins de 180 de produse fără gluten, completând bineînțeles și gama de produse bio și vegane”, a spus reprezentantul Kaufland România. Potrivit lui Valer Hancaș, influența unui mare retailer nu se oprește doar la relația directă cu clienții, ci se extinde asupra întregului lanț economic. „Impactul pe care un retailer îl are în piața în care își desfășoară activitatea este de trei tipuri: direct, indirect și indus, în funcție de nivelul la care își duce misiunea, închizând practic un întreg lanț de distribuție”, a explicat acesta. Întrebat dacă aceste tendințe îi pot determina și pe producători să adapteze rețetele și produsele la noile cerințe privind alimentația sănătoasă, Valer Hancaș a răspuns afirmativ. „Sigur că da. Și nu doar pe producători îi poate influența, ci inclusiv pe furnizorii de materii prime pentru producătorii cu care colaborăm”, a declarat acesta. Reprezentantul Kaufland România a subliniat și importanța produselor locale în strategia companiei.
„86% din sortimentele pe care le găsiți pe rafturile Kaufland sunt produse locale, produse românești. Vorbim despre peste 19.500 de produse de origine locală, care fac parte inclusiv din programe precum Porcul născut și crescut în România sau din mărcile proprii cu proveniență 100% românească”, a precizat Valer Hancaș. Un alt punct important abordat în cadrul dezbaterii a fost reducerea risipei alimentare, pe care compania o privește atât din perspectivă economică, cât și socială. „Noi vedem risipa alimentară nu doar ca pe o formă de protejare a business-ului și a mediului, ci și ca pe o responsabilitate socială. Vedem cât de importantă este aprovizionarea și cât de mult contează puterea de cumpărare a consumatorului, mai ales în perioade care nu sunt deloc simple din punct de vedere geopolitic, fie la nivel regional, fie intern”, a continuat el.
Laszlo Borbely: Vom lansa un centru de resurse ce va conține tot ce mișcă în lumea asta despre dezvoltarea durabilă
Un anunț important a fost făcut în cadrul conferinței de către Borbély László, consilier de stat, coordonator al Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, care a spus că în viitorul apropiat va fi lansat un centru de resurse „ce va conține tot ce mișcă în lumea asta despre dezvoltarea durabilă”.
„Dacă vorbim de, imediat 9 ani de zile, sunt aici, conduc acest departament de dezvoltare durabilă și vreau să vă spun că am construit o relație interinstituțională care sper că funcționează. Și aceasta este o componentă foarte importantă, pentru că, pe lângă cei trei piloni – economic, de competitivitate, social și de mediu – trebuie să vedem care e interesul național și care sunt perceptele general valabile. Noi suntem curioși – în 2019 am participat la un seminar cu codul german al sustenabilității. Și apoi am zis hai să avem și noi un cod al sustenabilității. Avem un cod al sustenabilității din 2022 și cred că am demonstrat – am avut zeci de întâlniri cu companii care trebuie să aplice, nu pentru că îi forțează cineva, ci pentru că așa e bine. Avem un cod, avem și o platformă, avem și circa 160 de companii care s-au înscris deja pe platformă, și acum, anunț în premieră, vom lansa un centru virtual de resurse, peste o lună de zile cel târziu, unde va fi tot ce mișcă în lumea aceasta despre dezvoltare durabilă. Va fi și la nivelul cetățeanului, va fi prietenos, să înțeleagă lumea cât de important e să-și schimbe mentalitatea. Aici va fi o componentă puternică de raportare cu toate elementele la zi de la UE. Vom avea acest instrument și punem companiilor să folosească și această platformă – deja avem rapoarte voluntare, din 2027 va fi conform ultimelor solicitări de la UE”, a declarat Laszlo Borbely în cadrul conferinței.
Cum a schimbat sistemul de garanție-returnare relația românilor cu sustenabilitatea
Anca Marinescu, Corporate Affairs & Communication Manager RetuRO, a declarat că sistemul de garanție-returnare și-a depășit deja rolul de simplă politică de mediu și a devenit un instrument concret prin care oamenii înțeleg mai bine ce înseamnă sustenabilitatea.
„Sistemul de garanție-returnare nu mai este doar o politică de mediu. După doi ani și ceva și-a dovedit succesul, este o sustenabilitate pusă în practică. Cred că principalul beneficiu pe care l-a adus în societate, dincolo de tonele de ambalaje colectate și transformate într-o nouă resursă, este faptul că am început să vorbim aplicat despre sustenabilitate și să o înțelegem mai ușor, noi, ca cetățeni. Pentru companii, ESG-ul a devenit obligatoriu și sustenabilitatea are și această formă de obligație în relația cu partenerii și consumatorii. Pentru noi, cei de acasă, termenul de sustenabilitate nu avea atât de multe înțelesuri. Asta până când a apărut sistemul de garanție-returnare și am început să vorbim concret despre ceva ce facem aproape în fiecare zi și care a început să aibă sens pentru noi”.
Anca Marinescu, Corporate Affairs & Communication Manager RetuRO