Ultimul recensământ al urșilor din țara noastră s-a raportat acum doi ani și ar fi trebuit să se aplice cotele de vânătoare, dar ministrul USR al Mediului, Diana Buzoianu, a refuzat să aprobe cotele de prevenție, conform legislației în vigoare, însă a ignorat și o directivă europeană pentru habitate care nu interzice vânătoarea. România a cerut ajutorul Comisiei Europene și al statelor membre UE, pentru a putea scoate ursul brun de pe lista speciilor strict protejate, cu scopul de a se relua vânătoarea, cu cote anuale aproape duble față de cele de până acum. De această dată, specialiștii din agricultură vor aduce argumentele în favoarea reluării activității de vânătoare. Diana Buzoianu a blocat și cotele de vânătoare pentru șacali și vulpi, nu doar pentru urși, iar pădurarii spun că sunt grav afectate alte specii ai căror pui sunt uciși de aceste prădătoare, cum ar fi căprioarele, care nici măcar nu se pot apăra. În mod inexplicabil, de anul trecut se vânează capre negre, deși specia ar trebui să fie protejată în continuare, iar populația de capre negre nu s-a înmulțit la fel de mult precum cea de urs brun, iar capra neagră nu atacă oameni, gospodării și alte animale, așa cum fac urșii.
România așteaptă acum revizuirea statutului de specie strict protejată al ursului brun, după ce vicepremierul UDMR Tanczos Barna, fost ministru al Mediului și actual ministru interimar al Agriculturii a inițiat, împreună cu Slovacia, un demers în acest sens. Până acum, demersul este susținut de 12 state membre UE care au cerut această revizuire încă de acum trei ani, motivul fiind că populația de urs brun este deja în creștere semnificativă, nefiind justificată protecția speciei în continuare.
Țara noastră este într-o situație specială, având cel mai mare număr de urși, în continuă creștere, cu cel mai mare număr de atacuri al acestor carnivore mari, inclusiv în marile orașe. Tot în țara noastră, orice intervenție prin care se elimină exemplarele care deja au atacat oameni și animale este considerată automat „braconaj”, fiind cercetați penal toți cei care participă la extragerea acestor exemplare.
Specialiștii români care s-au ocupat de gestionarea acestei creșteri numerice a urșilor au explicat că vânătoarea rezolva problema atacurilor, mai ales pentru că erau vânate exemplarele cele mai puternice, în general masculi care își atacă inclusiv propria specie, împingând spre localități exemplarele mai slabe, mai ales ursoaicele cu pui. Aceștia au fost combătuți permanent de activiștii de mediu care susțin că trebuie să se interzică vânarea acestor exemplare, pentru că sunt considerate trofee și astfel se încurajează această activitate.
Cotele de prevenție sunt blocate
Ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna, a apelat la specialiști din domeniul pe care îl gestionează, pentru a primi susținerea din partea statelor UE pentru eliminarea ursului brun de pe lista speciilor strict protejate. Este nevoie de această susținere și de revizuirea listei, pentru a se putea debloca acele cote anuale de prevenție refuzate de Diana Buzoianu.
În 2023, Barna era ministrul Mediului, când a fost realizat ultimul recensământ oficial al acestei specii, în cadrul proiectului „Implementarea Planului național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România”. Fostul ministru a fost și cel care a făcut public rezultatul recensământului: între 10.600 și 12.700 de urși erau în România, încă din 2023, dar de atunci s-au mai înmulțit, neavând dușmani naturali în pădure. Specialiștii în carnivore mari spun că încălzirea climei a dus și la o modificare a dinamicii acestei înmulțiri, pentru că ursoaicele nu mai fac un pui sau doi pe an, ci trei sau chiar patru.
Se presupune, pe baza analizei situației din ultimii zece ani, că populația de urși a depășit astăzi 16.000 de exemplare, ceea ce înseamnă că am putea avea de patru ori mai mulți urși decât poate suporta suprafața actuală de pădure, conform specialiștilor în carnivore mari.
Se pregătește un dosar cu argumente și dovezi
„Avem susţinerea a 12 state membre în acest demers iniţiat de România şi Slovacia şi trebuie să înţeleagă toată lumea că nu pot pune în aceeaşi pagină populaţia de urs brun din ţară - Spania, Franţa sau România sau Slovacia şi, nu ştiu, Olanda. Deci, trebuie abordare mai flexibilă. Să lăsăm statele membre să acţioneze în interesul apărării vieţii omului şi a bunurilor, pentru că nu este normal ceea ce se întâmplă”, a declarat Tanczos Barna, la finalul săptămânii trecute, la Forumul Naţional pentru Viitorul Agriculturii, organizat de Clubul Fermierilor Români.
Experții români vor merge la Bruxelles pentru a susține acest demers cu o prezentare detaliată care va fi expusă în fața experților Comisiei Europene. Din echipă vor face parte specialiști de la Institutul de Cercetare și de la universitățile din Brașov și Suceava, care vor aduce date științifice privind populația de urs brun și evoluția acesteia.
Ministrul interimar al Agriculturii spune că a solicitat sprijinul specialiștilor de la Institutul de Cercetare şi de la cele două universităţi de la Braşov şi de la Suceava, pentru a forma o echipă care prezintă situaţia României la Comisia Europeană și e posibil ca săptămâna aceasta să se ajungă la un acord cu CE privind data la care aceşti experţi să le prezinte celor de la Bruxelles situaţia reală a României.
Problema ar persista cel puțin zece ani
Ursul brun ar trebui să fie scos din Anexa II a Convenției de la Berna privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa, document adoptat în 1979 sub egida Consiliului Europei și ratificat de România în 1993. Barna a solicitat „un regim mai flexibil” pentru România, similar celui aplicat în cazul altor animale sălbatice, care să permită gestionarea populațiilor acolo unde acestea au ajuns la un nivel care generează probleme de siguranță publică.
Tanczos Barna este optimist și consideră că este favorabil contextul actual, deoarece Comisia Europeană desfășoară în prezent o evaluare a modului în care Directivele privind Păsările și Habitatele răspund provocărilor actuale. Acesta a invitat-o pe comisara europeană pentru mediu să viziteze traseul Via Transilvanica, pentru a descoperi peisajele sălbatice ale României şi pentru a vedea cum convieţuiesc comunităţile noastre rurale cu natura.
În prezent, ministrul Mediului a blocat toate legile care ne-ar apăra de atacurile animalelor sălbatice, chiar dacă Directiva Habitate nu interzice vânătoarea, dar nu a fost niciodată transpusă în legislația românească. Din punctul de vedere al ministrului Agriculturii, cotele de prevenție ar trebui să crească de la 500 la 850 de exemplare care să se poată vâna anual, dar specialiștii de la Universitatea Transilvania din Brașov au explicat deja, încă din 2021, că pentru a se ajunge la o situație de normalitate ar trebui să se dea cote mult mai mari. Dacă s-ar începe de acum aplicarea acestor cote de prevenție, s-ar ajunge la un număr maxim de 4.000 de urși în mai mult de zece ani, iar atacurile acestor carnivore mari nu vor înceta, în această perioadă.