Uniunea Europeană nu este lovită doar de pandemia COVID-19. Între cele 27 de state, în ultimele 9 luni, au apărut tensiuni mari legate de viziunile tot mai divergente în privința valorilor, tradițiilor și modului de impunere a deciziilor în instituțiile europene. La summitul din iulie al Consiliului European și apoi în Parlamentul European a fost acceptat un buget de 1,8 trilioane euro, incluzând și planul substanțial pentru depășirea crizei sanitare și relansarea economiei. Accesul statelor membre la finanțările asigurate de UE cu o serie de condiționalități reprezintă mărul discordiei pe care ar trebui să-l desfacă liderii care se reunesc iar la Bruxelles pe 15-16 octombrie. Impunerea unor criterii neclare privind respectarea statului de drept, în funcție de care să fie acordate fondurile de relansare, provoacă o falie în UE. Polonia și Ungaria sunt puse la colț pentru politicile considerate iliberale de „ideologii” șefi de la Bruxelles. Polonia poate însă bloca prin veto adoptarea bugetului, așa încât criza se învârte între principii și bani. Jaroslaw Kaczynski, liderul conservator de la Varșovia, a precizat explicit că nu va accepta impunerea unor condiții pentru eliberarea fondurilor de relansare care să atenteze la politica internă. El a comparat modul discreționar de a selecta și nota statele membre ale Uniunii cu stăpânirea Uniunii Sovietice asupra Estului. Oameni pe care nu i-am ales ne cer să schimbăm cultura noastră, să respingem ceea ce este important pentru noi, pentru că așa vor ei, declară Kaczynski. În replică, liderii a patru mari familii politice din Parlamentul European lansează un mesaj ferm, în care consideră inacceptabilă poziția celor care blochează înțelegerile negociate în vară. Nimeni nu ne poate șantaja, contestând valorile europene în privința independenței sistemului judiciar și a libertății mass-media, subliniază autorii scrisorii, printre cei patru semnatari fiind și Cioloș. Ei anunță că principiile nu sunt de vânzare, dar evită să-și asume răspunderea pentru o definire a independenței naționale apărate în actele de constituire ale UE.
Care va fi poziția României în acest conflict? Klaus Iohannis a respins revenirea serviciilor de informații în mecanismul justiției, care atacă pentru cucerirea pozițiilor aparent pierdute. Propunerile de modificare a Legilor Justiției, puse recent în dezbatere, au ca țintă Consiliul Superior al Magistraturii, statutul magistraților, eliminarea controlului asupra aparteneței procurorilor și judecătorilor la serviciile secrete. Statul de drept, imprecis definit la nivel european, este ca un drum pe un strat subțire de gheață pe care poți ușor să intri la apă. Când sunt de împărțit banii, mai marii Europei vor să-i elimine pe cei care nu au bască .