Firmele multinaţionale, dar şi cele locale, au trimis 48 de miliarde de euro, circa 216 miliarde de lei, în afara ţării, în off-shoruri. Aceşti bani au scăpat impozitării statului român care a pierdut astfel 7,68 miliarde de euro, impozit pe profit.
Un număr de 23 de liberali au iniţiat la sfârşitul anului trecut un proiect de lege care transpune în legislaţia românească Directiva Consiliului Europei 2016/1164 privind obligativitatea plăţii impozitului pe profit în ţara în care acesta se face. România trebuie să implementeze legislaţia europeană până la începutul anului 2019, dar liberalii vor să devanseze acest termen pentru a aduce mai mulţi bani la buget.
PNL şi PSD vor să facă ordine
“Statul român poate câştiga de până la patru ori mai mulţi bani dacă va încasa impozitul pe profit al companiilor care au activităţi în mai multe state şi care obţin profituri în România”, se arată în expunerea de motive a proiectului liberalilor. Senatorul Daniel Zamfir, unul dintre iniţiatori, spune că există un studiu KeysFin care arată că 48 de miliarde de euro au plecat din România în 2015 în paradisuri fiscale. “Deci bugetul a pierdut cota aferentă de 16%, respectiv 7,68 miliarde de euro, adică 34,5 miliarde de lei”, a mai spus liberalul.
Şi PSD lucrează la o variantă similară. “ Guvernul pregăteşte o nouă formulă de plată a impozitului, astfel încât toate firmele să plătească impozitul în România”, a declarat preşedintele executiv al PSD, senatorul Niculae Bădălău.
15 miliarde de lei a obţinut statul român din impozitul pe profit plătit de toate companiile din România, pe tot parcursul anului 2016
Ce arată datele oficiale
Companiile străine au raportat în 2015 un câştig net de nouă miliarde de lei la un business total de 580 miliarde de lei, iar firmele autohtone au înregistrat un profit de 27 de miliarde de lei la o cifră de afaceri totală un pic mai mică decât a firmelor străine, respectiv 551 miliarde de lei, potrivit studiului Capitalul Privat Românesc realizat de ZF cu sprijinul Patronatul Investitorilor Autohtoni din România.
Multinaţionalele au obţinut un profit de trei ori mai mic decât cel obţinut de firmele autohtone la cifre de afaceri apropiate.
Dacă multinaţionalele ar fi obţinut un câştig similar cu firmele cu capital autohton, ar fi trebuit să realizeze un profit de minimum 27 de miliarde de lei în 2015. Asta ar însemna că ar fi plătit la stat aproape două miliarde de lei în plus faţă de cât au achitat acum. Este vorba despre afaceri derulate în România care nu au migrat în off-shoruri. Una dintre metodele de evitare a obligaţiilor fiscale practicate în prezent de către majoritatea multinaţionalelor constă în împrumutarea filialei şi apoi utilizarea câştigurilor acesteia pentru rambursarea împrumutului, cheltuiala respectivă fiind scutită de la impozitare. Astfel că, în loc să dea profit statului român, filiala locală îşi rambursează împrumutul acordat de compania-mamă. Proiectul PNL vine să limiteze la 30% din câştiguri această cheltuială cu rambursarea împrumuturilor.
Găselniţa preţurilor de transfer
Pierderile suferite de statul român numai din preţurile de transfer (prețurile la care se derulează tranzacțiile între companiile care sunt părți ale aceluiași grup) se ridică la un miliard de lei. “ Un studiu pe care l-am realizat la începutul anului 2015 pe un portofoliu de 2.500 de companii ne dusese la concluzia că aproape un miliard de euro în ultimii cinci ani au fost scoşi din România prin mecanismul preţurilor de transfer. Cu aceste sume s-ar putea realiza extrem de multe proiecte în România şi ar putea aduce beneficii majore românilor", declara în octombrie 2016 Ionuţ Mişa, pe atunci directorul general al Direcţiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili din ANAF. Acesta a fost numit secretar de stat în Ministerul Finanţelor în cabinetul Grindeanu.
Câte multinaţionale sunt în România
Din cele 450.000 de firme care activează în România, numai 30.000 sunt multinaţionale, potrivit datelor de la INS, însă productivitatea din companiile străine este dublă față de cea din companiile cu capital autohton. “ La o cifră de afaceri similară, numărul mediu de angajați din companiile străine era de 1,18 milioane în 2014, față de 2,4 milioane de angajați în companiile cu capital românesc”, potrivit studiului Capitalul Privat Românesc. Diferența se datorează faptului că întreprinderile românești sunt, în principal, în zona de servicii, în timp ce investitorii străini domină industria.
“Noi am făcut copy-paste după directivă tocmai ca să nu spună PSD-ul că este proiect liberal. Vrem să discutăm şi să implementăm acest proiect cât mai repede că este în avantajul nostru să punem mâna pe banii ăştia care ne scapă printre degete. De ce să mai întârziem atâta timp? " Senator Daniel Zamfir, unul dintre iniţiatori
Firmele străine au peste 50% din business în sectoarele industriale: prelucrarea ţiţeiului, fabricarea de autovehicule, metalurgie, fabricarea echipamentelor electrice, a băuturilor, a produselor textile, calculatoare, extracţia petrolului brut şi telecomunicaţii