Asta pentru că suma totală cheltuită cu plata funcționarilor - în scenariul de solidaritate cu sectorul privat afectat de criza economică - ar scădea de la 1,77 la 1,31 miliarde de lei. Practic, venitul mediu brut al unui salariat din administrație trimis în șomaj tehnic ar scădea de la 8.474 la 4.072 de lei. Dar dacă nu doar funcționarii, ci toți angajații statului ar merge în șomaj tehnic, economisirea la buget ar fi de 26% din întregul fond de salarii, cheltuielile de personal scăzând de la 8,9 la 6,6 miliarde de lei lunar.
Desigur, angajații de la stat, cum sunt medicii, dascălii și personalul din structurile militarizate nu pot fi trimiși decât, eventual, într-o foarte mică proporție din efectiv în șomaj tehnic. Astfel că și calculele noastre se vor referi doar la personalul civil din categoria statistică „Administrație publică, apărare și asistență socială”.
Pentru început, trebuie spus că personalul trimis în șomaj tehnic nu poate fi plătit cu mai mult de 4.072 de lei lunar (adică 75% din salariul mediu brut, de 5.429 de lei, stabilit prin Legea bugetului de asigurări sociale pe anul 2020), potrivit noilor reglementări aplicate în condițiile stării de urgență provocate de pandemie.
Tăieri mari, economii infime
La nivelul fiecărui funcționar/personal civil din administrația publică, tăierile de venituri operate prin trimiterea în șomaj tehnic ar însemna pierderi substanțiale. Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), salariul mediu brut - echivalentul cheltuielii angajatorului - în această grupă a fost, în februarie, de 8.474 de lei lunar. În șomaj tehnic, acest venit ar scădea la mai puțin de jumătate, respectiv 4.072 de lei lunar, brut. Venitul mediu net ar scădea și el, de la 5.000 de lei cât fusese în februarie, la mai puțin de 2.400 de lei, dar asta e mai puțin relevant în calculul de față.
Cum s-ar reflecta însă acest efort salarial al funcționarilor în bugetul statului? Potrivit datelor INS, în administrația publică (personal civil) lucrează 209.700 de angajați, deci cheltuiala totală cu salariile acestora a fost, în februarie, de 1,77 miliarde de lei. Tăierea de la 8.474 la 4.072 de lei a veniturilor pentru o jumătate din acest personal (cel trimis în șomaj tehnic) ar reduce respectiva cheltuială la 1,31 miliarde de lei lunar. Adică economisirea ar fi de 26% din bugetul alocat acestei categorii, dar de numai 5% din totalul cheltuielilor lunare de personal de la bugetul de stat. În termeni nominali, reducerea cheltuielii ar fi de 450-460 de milioane de lei, ceea ce - la nivelul întregului buget național pentru personal - reprezintă o scădere de la 8,9 la cel puțin 8,4 miliarde de lei.
În fine, reamintim că la nivelul „șefilor” din Guvern și din diversele ministere, despre care vorbea recent premierul Ludovic Orban, veniturile trec de 20.000 de lei net lunar. O economisire obținută prin tăierea a acestor venituri nu ar fi neapărat substanțială, dar va avea valoarea de simbol, de solidaritate bugetară, în percepția angajaților - mai ales a celor din mediul privat - loviți crunt de criza economică.
Bugetarii „speciali”, feriți de efectele crizei?
În rândurile angajaților statului mai lucrează o categorie de personal despre care cu greu se poate stabili dacă sunt sau nu bugetari, deși sunt plătiți din fonduri publice. Este vorba despre angajații din instituțiile de reglementare, cum ar fi cele din domeniul energiei (ANRE), comunicațiilor (ANCOM), supravegherii financiare (ASF), transporturilor rutiere (ARR, RAR, ISCTR), construcțiilor (ISC), transporturilor feroviare (AFER), transporturilor aeriene (ROMATSA) etc. Despre acești angajați se spune, oficial, că sunt plătiți „din fonduri extrabugetare”, chiar dacă - prin natura activităților și prin legislația în vigoare - fondurile respective sunt colectate din piețele pe care le reglementează. Ei bine, așa cum e dificil de stabilit dacă acești funcționari sunt bugetari, va fi dificil și să observăm dacă lor li se vor aplica prevederile cu trimiteri în șomaj tehnic „prin rotație” despre care vorbeau zilele trecute oficialii de la Palatul Victoria. Cert este că, potrivit bugetelor de venituri și cheltuieli pe anul 2020 ale acestor instituții de reglementare, salariile medii plătite aici depășesc, în cele mai multe cazuri, ordinul zecilor de mii de lei.
O lună de șomaj tehnic în rândurile bugetarilor echivalează cu bugetul suplimentar alocat Ministerului Sănătății pentru lupta cu pandemia: 450 de milioane de lei.