Situație de „șah-mat” pentru ministra USR a Mediului, Diana Buzoianu, după ce Senatul a adoptat moțiunea simplă împotriva ei. Specialiștii în drept susțin că premierul Ilie Bolojan are două obligații, după acest deznodământ. Una de natură politică, de a demite ministrul, și una juridică, de a declanșa automat un control propriu pentru a stabili vinovățiile în cazul crizei apei din județele Prahova și Dâmbovița. Aceste obligații rezidă, fără echivoc, dintr-un articol în vigoare din Regulamentul Senatului, coroborat cu textul moțiunii simple adoptate de Parlament.
Potrivit articolului 174, alineatul 2, din Statutul Senatului României, „moțiunile simple adoptate de Senat se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și sunt obligatorii pentru Guvern și membrii săi, precum și pentru celelalte persoane vizate” (VEZI FACSIMIL). Ei, bine, săptămâna aceasta, Senatul României a adoptat moțiunea simplă a Opoziției împotriva ministrului USR al Mediului, Diana Buzoianu. Hotărârea prin care se constată adoptarea moțiunii, inclusiv moțiunea în sine au fost publicate, la data de 15 decembrie 2025, în Monitorul Oficial al României nr. 1162/2025. Astfel încât a devenit obligatorie pentru premierul Ilie Bolojan, pentru membrii Guvernului condus de Ilie Bolojan și pentru celelalte persoane vizate de această moțiune.
Cunoscutul avocat Adrian Toni Neacșu, fost judecător și ex-membru al Consiliului Superior al Magistraturii, explică, într-o postare pe o rețea de socializare, care sunt efectele acestui articol din Statutul Senatului. „Prin decizii repetate (148/2007 și 85/2019), Curtea Constituțională a stabilit că atunci când e vorba despre demiterea unui ministru moțiunea simplă produce doar efecte politice (premierul nu e obligat juridic să-l demită), dar atunci când cuprinde și alte dispoziții, cum ar fi o poziție a Parlamentului pe o problemă de politică internă, Guvernul este obligat să țină seama de această poziționare”.
Izvorul legal
Concret, avocatul arată că „prin decizia 148/2007, CCR a declarat neconstituțional caracterul obligatoriu al moțiunii simple doar în măsura în care «adoptarea unei moţiuni simple de către Senat îl obligă pe primul-ministru să propună revocarea unui membru al Guvernului a cărui activitate a făcut obiectul moţiunii». În rest, caracterul obligatoriu pentru Guvern al moțiunii simple are izvor legal în chiar Regulamentul Senatului. În moțiunea simplă votată de Senat se solicită, pe lângă demiterea ministrului, care de altfel e doar sugerată, în primul rând ca premierul Ilie Bolojan să își asume personal stabilirea responsabilităților pentru criza apei din Prahova și Dâmbovița, mai exact să folosească propriul corp de control al Guvernului pentru a stabili vinovățiile administrative, juridice sau politice. Prin poziția exprimată de Senat se critică faptul că verificările pentru a stabili cauzele și vinovățiile tragediei umanitare și economice de la Paltinul au fost făcute de chiar corpul de control al Ministrului Mediului, ceea ce e evident că a eludat eventuale vinovății ale ministrului însuși”, se arată în această argumentație.
Autorii moțiunii au scris ce ar urma să fie întreprins
„Ceea ce noi juriștii numim dispozitivul moțiunii, adică partea obligatorie pentru Guvern din ea, este următorul: «Este inadmisibil ca prim-ministrul să nu dispună propria investigare a acestei catastrofe și să nu apeleze la corpul său de control pentru clarificarea responsabilităților.(...) Solicităm ferm prim-ministrului să intervină nemijlocit și să își exercite atribuțiile pentru identificarea imediată a tuturor celor responsabili de această catastrofă instituțională și pentru a dispune de îndată toate măsurile severe care se impun»”, atrage atenția Adrian Toni Neacșu.
Acesta subliniază că premierul Ilie Bolojan are obligații directe urmare a admiterii moțiunii simple. „Una (doar) politică de revocare a ministrului mediului care și-a pierdut sprijinul politic al coaliției de guvernare și o alta mai concretă, de a trimite corpul de control pentru a dubla verificările făcute de Ministerul Mediului și de a lua personal măsurile de sancționare care se impun, oricare ar fi ele. Situația actuală este diferită de cea similară din 28.04.2025 când ministrul PSD al muncii Simona Bucura Oprescu a primit un vot de blam printr-o moțiune simplă, dar a rămas în Guvernul Ciolacu. La acel moment moțiunea simplă a fost votată de opoziție (AUR, USR, POT, SOS), deci nu de coaliția de guvernare, iar doamna Bucura Oprescu nu s-a mai regăsit în viitorul Guvern învestit în 23.06.2025. Practic, votul de neîncredere dat în Parlament fostei ministre a muncii i-a blocat acesteia o eventuală renumire în noul Guvern”.
Nu există sancțiuni în Protocolul Coaliției pentru votul dat de PSD
Reamintim că moțiunea simplă depusă de AUR împotriva ministrei Mediului, Diana Buzoianu, a fost adoptată de Senatul României cu voturile parlamentarilor AUR, PACE și PSD, dar și al unor senatori neafiliați. Este primul semnal că poziția USR în actualul guvern se clatină serios.
Conform centralizării, au fost exprimate 74 de voturi pentru adoptarea moțiunii simple, 43 de voturi au fost acordate împotriva adoptării moțiunii, iar un parlamentar prezent s-a abținut de la vot.
Social-democrații, prin vocea liderului senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a anunțat, încă de săptămâna trecută, că Diana Buzoianu nu se mai bucură de sprijinul politic al celui mai important partid politic aflat la guvernare. PSD, dar și PUSL, au cerut demisia Dianei Buzoianu.
Acțiunea social-democraților este catalogată de cei de la USR ca fiind o încălcare flagrantă a protocolului alianței de guvernare, care prevede explicit că niciun parlamentar membru al Coaliției nu va iniția și nu va vota o moțiune de cenzură împotriva Guvernului sau vreo moțiune simplă îndreptată împotriva vreunui membru al Guvernului. Însă articolul în care se stipulează această interdicție nu se regăsește printre cele care conduc automat la dizolvarea Coaliției.
PSD ia în calcul ca, dacă premierul nu ține cont de voința Senatului, să depună o a doua moțiune simplă împotriva Dianei Buzoianu și la Camera Deputaților.