Unde altundeva, decat pe strada Eternitatea, din Iasi. Acolo exista o casa ce are numarul facut din marmura. Garduri din marmura inca nu s-au construit, dar sunt pe cale.
“Tablia” din marmura e groasa de trei degete. A aparut asa ceva poate si pentru ca locuitorul cu pricina locuieste la o aruncatura de bat de cimitir, dar si de atelierele de construit cruci, morminte, cavouri.
Culmea, numarul e si 13. Sau poate de aceea: sa se puna la adapost de eventualul ghinion, proprietarul a zis sa-si faca un numar din marmura. Tare, sa reziste la vremuri.
Am stat putin de vorba cu “chiriasul” temporar pe pamant. Nu, locuinta sa e proprietate personala, ca si numarul! Doar gardul, casa, ca si noi toti, sunt vremelnice pe acest pamant. Numarul pare a iesi din aceasta ecuatie a circuitului uman pe pamant.
Pe proprietarul “numarului etern” il cheama Nicolae Rosu si a lucrat o viata ca strungar. A rotunjit fier, nu marmura! Poate si destine, cine stie; ocupat fiind, nu a fost dispus sa-si povesteasca viata, cu toate ca as fi fost dispus sa i-o aflu. Iese din micul atelier gospodaresc situat in fundul curtii, langa casa, sa ma intampine.
Foto: Cristinel C. Popa
Peste gard se zareste un Matiz. Niciun fel de lux, dimpotriva. O casa obisnuita cu oamenii muncitori, modesti.
“Am dat comanda, la oamenii cu care ma cunosc la atelierele de cavouri, si mi-au facut unul. Dar probabil ca si altii au numere ca al meu…”, imi spune. Si pleaca grabit. Am verificat din fuga, la vecini: niciunul nu mai are marmura la poarta. Doar pe strada Brandusa, ceva mai incolo, unul de tabla.
Insa nu se compara: rugina, intemperii, nu rezista! Asadar poftiti romani la numere de marmura! E noua moda la Iasi. Pe strada Eternitatea, la orice etaj! Chiar si la subsol! Vorba cantecului Corinei Chiriac.
Foto: Cristinel C. Popa