"Această nebunie a drogurilor nu duce la o îmbătrânire eficientă şi sănătoasă, ba din contră, duce foarte des la deces prin supradoză. Şi cred că dacă deschideţi televizorul, nu există moment al zilei în care să nu se mai dea câte un exemplu despre o astfel de situaţie, ceea ce este total regretabil. Întrebarea este dacă putem să combatem acest flagel. Da, din punct de vedere al cadrului legislativ, putem să îl combatem, dar legea nu face mare lucru, dacă educaţia nu ajunge acolo unde trebuie, respectiv în şcoli şi la grupe cât mai mici de vârstă", a spus Adrian Streinu-Cercel, prezent la Congresul Naţional de Îmbătrânire Activă.
Totodată, a atras atenţia că unii români nu sunt obişnuiţi să discute în familie despre astfel de probleme şi nici nu acceptă ca ele să fie abordate la şcoală. Acest lucru este "regretabil", a apreciat medicul.
"Adulţii trebuie să înţeleagă că o societate se dezvoltă cu sau fără voia lor. Am asistat nu de multă vreme la o campanie împotriva vaccinărilor, o campanie care continuă. Din păcate, vin copii nevaccinaţi, cu boli care ar fi putut să fie evitate prin vaccinare. Tusea convulsivă a adus în România o serie de probleme la copiii mici şi la nou-născuţi, pentru că părinţii nu au vrut să îi vaccineze. Când au ajuns pe patul de spital şi au văzut cât de rău îi este celui mic, că are nevoie de oxigen şi de perfuzii, au început să îşi plângă în pumni. (...) Cei care fac campanie antivaccinare să fie conştienţi de faptul că îi au pe conştiinţă pe cei care se prăpădesc din cauza unor boli care puteau fi prevenibile prin vaccinare", a spus el.
A menţionat că vaccinarea contribuie la evitarea unor boli care pot limita parcursul vieţii. În acest sens, a oferit exemplul meningitei meningococice.
Dr. Adrian Streinu Cercel a precizat că pentru o îmbătrânire activă este important ca screening-urile să devină o "rutină, nu o excepţie".
"Din păcate, suntem o populaţie care îmbătrâneşte cu paşi rapizi şi care, din păcate, nu prea a învăţat la şcoală cum să se diagnosticheze precoce şi să se trateze precoce, astfel încât îmbătrânirea să fie cât mai frumoasă şi pe termen lung. Nu suntem singurii pe planetă. În Elveţia se întâmplă lucruri asemănătoare, deşi pare să fie o ţară cât se poate de bine organizată. În Franţa se întâmplă acelaşi lucru. În Germania se întâmplă acelaşi lucru. Din păcate, toţi îmbătrânim. Este 'one way', suntem pe o singură direcţie. Din momentul în care ne naştem, suntem datori cu o îmbătrânire. Problema este ca această îmbătrânire să fie una frumoasă şi activă", a mai spus el.
La rândul său, preşedinta Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Valeria Herdea, a subliniat importanţa demersurilor care să asigure o viaţă activă, independenţa mişcării şi a gândirii, odată cu înaintarea în vârstă.
"Deşi România este o ţară tradiţionalistă şi, în general, ne îngrijim seniorii pe care îi avem acasă, industrializarea, modernizarea, occidentalizarea au dus la o uşoară înstrăinare, ca să nu spun la mai multă nepăsare. Şi constatăm, din păcate, că grija faţă de seniorii noştri, cei care ar trebui să reprezinte izvorul de înţelepciune, uneori suferă foarte multe fragilităţi", a spus ea.
Valeria Herdea a pledat pentru o vizită anuală la medicul de familie, chiar în cazul celor care nu sunt bolnavi şi nu se confruntă cu factori de risc major.
"Dacă măcar o dată pe an vă veţi duce, veţi stabili o relaţie de încredere, de respect. Programaţi această întâlnire, spunându-i simplu: 'Aş dori să vin pentru un consult. Nu am ceva în mod deosebit, nu sunt răcit, nu sunt bolnav, nu am febră. Vreau să vin să stau de vorbă cu dumneavoastră'. Sunt convinsă că se vor găsi acele 15 minute necesare, încât factorii dumneavoastră de risc majori - fumat, alcool, obezitate, dislipidemie, probeleme genetice - să poate fi abordaţi, să vi se poată întocmi împreună cu dumneavoastră un program sănătos de viaţă, ce este de făcut în viitorii ani", a evidenţiat ea.
Senatoarea Nicoleta Pauliuc, preşedinta Comisiei pentru apărare, supravieţuitoare a cancerului, a mărturisit că în lupta cu boala sunt importanţi cinci piloni: credinţa şi biserica, medicii, medicamentele, familia şi capacitatea personală de mobilizare. Ea a prezentat de asemenea toate demersurile legislative pe care le-a susţinut în sprijinul bolnavilor şi al familiilor acestora. În acest sens a menţionat: legea Planului naţional de luptă împotriva cancerului, legea medicinei personalizate, acordarea a până la 45 de zile libere pentru aparţinătorii care îi însoţesc la tratament pe pacienţii oncologici, consilierea psihologică pentru pacienţii oncologici şi aparţinătorii acestora, Ziua naţională a supravieţuitorilor de cancer. Sunt în dezbatere proiecte privind: terapia durerii, acordarea a două zile libere anual pentru efectuarea analizelor medicale, recunoaşterea concediilor medicale ca vechime în muncă în cazul bolnavilor de cancer.
AGERPRES