Este vorba despre introducerea în curricula școlară de liceu a cursului „Istoria Revoluției de la Timișoara din 1989 și a schimbării de regim din Decembrie 1989 din România”. Ea se va preda separat de cursurile de istorie, iar propunerea, înregistrată în debutul noii sesiuni parlamentare, aparține deputatului PNL Pirtea Marilen-Gabriel. El își susține demersul legislativ prin faptul că „absența Revoluției de la Timișoara din 1989, din paginile manualelor de istorie utilizate în școlile noastre, este una dintrele gravele erori și marile nedreptăți pe care toți am tolerat-o până acum, o rușine greu de dus pentru istoria Timișoarei și eroii săi”.
Prin adoptarea acestui proiect va fi modificată Legea educației naționale, iar programa școlară, manualele, materialele didactice și metodologiile specifice ar urma să fie realizate de Ministerul Educației în colaborare cu asociațiile revoluționarilor, cu Institutul Revoluției Române din 1989 etc. În ceea ce-i privește pe profesorii care vor preda acest curs, ei vor putea beneficia de cursuri de perfecționare în cadrul cursurilor universitare specializate.
În termen de maximum șase luni de la legiferarea proiectului sau cel mai târziu până la începerea anului școlar 2022-2023, Ministerul Educației va trebui să emită decizia de introducere a noii discipline în programa școlară, precum și pentru stabilirea manualelor.
Educația pentru mediu, tot o inițiativă PNL
O altă materie care care va apărea în programa școlară din 2023 va fi Educația pentru mediu. Până la finalul anului viitor, Ministerul Educației și Ministerul Mediului trebuie să elaboreze o strategie comună privind competențele de mediu și studierea acestora în unitățile de învățământ. „Ministerul Educaţiei în colaborare cu Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor elaborează o strategie privind educaţia pentru mediu până la data de 31 decembrie 2022. Strategia va fi transpusă în programele şcolare începând cu anul şcolar 2023-2024”, se precizează în noul act normativ care modifică Legea educației naționale. Propunerea a fost inițiată de un grup de parlamentari PNL.
Educațiile antreprenorială, financiară și juridică devin obligatorii
Tot începând cu anul școlar 2022-2023, elevii vor studia o nouă materie obligatorie, după ce Parlamentul a adoptat proiectul de lege în octombrie anul trecut. Este vorba despre disciplina Educația Juridică. Introducerea noii materii s-a făcut la propunerea fostului ministru al Educației, senatorul PNL, Monica Anisie. Inițial, proiectul de lege prevedea doar introducerea educației antreprenoriale și financiare și el a fost inițiat de mai mulți parlamentari PSD. Noile materii urmează să fie predate elevilor din învăţământul preuniversitar, iar inițiatorii proiectului susțineau în expunerea de motive că „orice elev trebuie să cunoască la finalul celor 12 clase care este diferenţa dintre un activ şi un pasiv, cum funcţionează creditele (creditul ipotecar, creditul de nevoi personale, leasing-ul), care este diferenţa dintre un card de credit şi un card de debit, ce înseamnă un IFN şi cum funcţionează creditele acordate pe termen scurt”. Programele de educație antreprenorială, financiară și juridică vor fi elaborate de Ministerul Educației până la până la începutul anului școlar 2022-2023.
Elevii au ratat studiul disciplinei „Noţiuni de prim ajutor”
În primăvara anului 2016, Camera Deputaţilor a adoptat tacit o modificare a Legii educaţiei naţionale prin care se introduce disciplina „Noţiuni de prim ajutor”, ca materie obligatorie de studiu în sistemul preuniversitar şi universitar. Guvernul însă nu a văzut măsura cu ochi buni, astfel că a dat un aviz negativ propunerii parlamentarului Tudor Ciuhodaru, care la acea vreme era deputat UNPR. „Precizăm că, în prezent, există în curricula şcolară, ca disciplină opţională «Disciplina de promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate», care include şi noţiuni de prim ajutor”, se arată în punctul de vedere al Executivului. Ulterior proiectul a fost respins de Parlament.
Educația media, respinsă de deputați
În vara lui 2019, deputatul liberal Ovidiu Raețchi a vrut să-i oblige pe elevi să învețe cum să se ferească de manipulare şi de ştirile false. El a elaborat în acest sens un proiect de lege în care noua materie se numea „Educaţie şi cultură media” și susținea că studiul ei ar fi potrivit pentru elevii din clasele clasele a VI-a și a IX-a. Materia urma să fie predată de profesorii de română, istorie, filosofie sau absolvenţii de cursuri de comunicare, aceștia fiind cei mai calificați susțineau inițiatorii proiectului. Proiectul a trecut tacit de Senat, dar a fost respins de Camera Deputaților, în calitate de for decizional.
Academia Română a vrut studierea culturii folclorice
În 2015, o ințiativă inedită a avut și Academia Română, care a vrut introducerea culturii folclorice ca materie de studiu pentru elevii din învățământul preuniversitar. Academia Română, prin Departamentul de Etnologie al Institutului de Filologie Română „A. Philippide" din Iaşi, semnala cu această ocazie lipsa unui cadru şi a unui rol bine definite în documentele de planificare a activităţii didactice şi a sistemului de evaluare naţională pentru studierea folclorului. Demersul academic nu a avut ecoul necesar, astfel că Ministerul Educației nu a venit cu un proiect de act normative pentru introducerea noii materii cu programa școlară.