Oamenii de ştiinţă au descoperit în ultimii 10 ani mai multe lucruri despre creier decât în toate perioadele de timp combinate, oferind informaţii utile pentru îmbunătăţirea memoriei şi creşterea puterii mentale. Dar cercetările continuă şi unul dintre studiile recente a scos în evidenţă noi aspecte legate de activitatea creierului la femei şi la bărbaţi, informează CNN. Astfel, cercetătorii au constatat reacţii diferite în creierul bărbaţilor şi al femeilor atunci când este vorba de a-i ajuta pe alţii. Se ştie că există atât bucuria de a dărui, cât şi bucuria de a primi. Însă în ce măsură influenţează genul preferinţa pentru una dintre aceste plăceri?
La femei, o parte din creier a arătat un răspuns mai puternic atunci când au împărţit bani, în timp ce la bărbaţi, aceeaşi structură a arătat activitate mai intensă atunci când şi-au păstrat banii pentru ei înşişi, conform acestui studiu publicat în Nature Nature Human Behavior.
Studii anterioare au arătat că femeile tind să fie mai altruiste decât bărbaţii. După cum a afirmat Philippe Tobler, coautor al noului studiu, "femeile pun mai multă valoare pe comportamentul prosocial, în timp ce bărbaţii găsesc mai important un comportament egoist". ''Cu toate acestea, nu se ştia cum se manifestă această diferenţă la nivelul creierului'', a scris pe e-mail Tobler, profesor asociat de neuroeconomie şi neuroştiinte sociale la Universitatea din Zurich.
În orice caz, la ambele sexe, sistemul de dopamină codifică valoarea. Prin "codificare" se înţelege că activitatea din creier se schimbă proporţional cu valoarea pe care noi o dăm experienţelor sociale.
Încercând să înţeleagă de ce bărbaţii şi femeile nu sunt la fel de egoişti, Tobler şi colegii lui s-au concentrat pe sistemul de dopamină. Dopamina, care joacă un rol fundamental în sistemul de recompense al creierului, este eliberată în momente de plăcere, dar ne ajută totodată să ne procesăm valorile. Această abilitate mentală se manifestă într-o structură a creierului cunoscută sub numele de striatum format din fibre care primesc şi transmit semnale de la cortexul cerebral, thalamus şi alte regiuni ale creierului, relatează CNN într-un articol publicat în octombrie.
Tobler şi colegii săi au conceput o serie de experimente pentru a testa modul în care dopamina ar putea influenţa comportamentul bărbaţilor şi femeilor. Cincizeci şi şase de participanţi de sex masculin şi de sex feminin au ales între a împărţi o recompensă financiară cu alţii sau a păstra banii pentru ei înşişi.
Administrându-li-se doar un placebo înainte de a lua deciziile, femeile au acţionat mai puţin egoist decât bărbaţii, alegând să împartă banii cu alte persoane. Cu toate acestea, atunci când sistemele lor de dopamină au fost întrerupte după ce au primit un medicament numit amisulpridă, femeile au devenit mai egoiste, în timp ce bărbaţii au devenit mai generoşi. Amisulprida este un medicament antipsihotic utilizat pentru tratamentul schizofreniei.
"Pe baza priorităţilor opuse ale sexelor, interferenţa cu sistemul dopaminei are efecte opuse", a spus Tobler.
Într-un al doilea experiment, cercetătorii au folosit un RMN funcţional pentru a investiga modificările creierului în timp ce opt femei şi nouă bărbaţi participanţi au făcut alegeri. În comparaţie cu bărbaţii, striatumul la femei a fost mai activ când acestea au luat o decizie prosocială.
Potrivit lui Anne Z. Murphy, profesor asociat de Neuroştiinţă la Universitatea de Stat din Georgia care nu a fost implicată în studiu, şi alte cercetări au arătat că "femeile sunt mai prosociale''. ''Însă dacă manipulăm semnalizarea dopaminei în creier, putem face ca femeile să fie mai puţin prosociale şi bărbaţii mai puţin egoişti".
Totuşi, a spus ea, studiul aduce "o mai mare conştientizare a faptului că există diferenţe cerebrale la bărbaţi şi femei". Acesta arată, încă o dată, că oamenii pot indica o bază biologică pentru unele dintre trăsăturile care sunt caracteristice bărbaţilor", a spus Murphy. Aceste trăsături ar include egoismul, auto-promovarea, în general un profil ambiţios.
Diferenţele de gen din creier s-ar putea să nu se datoreze unor diferenţe structurale - de exemplu, variaţii ale dimensiunii sau formei regiunii în funcţie de sex, au precizat cercetătorii. Diferenţele de gen din creier ar putea fi funcţionale. Acest lucru ar însemna că o activare a aceluiaşi neurotransmiţător - dopamină - ar putea provoca un răspuns foarte diferit la femei şi la bărbaţi.
Studiul are implicaţii asupra cercetării în domeniul medicamentelor, a remarcat Tobler. "Din punct de vedere istoric, medicamentele au fost adesea testate în principal pe bărbaţi şi, uneori, s-au dovedit a fi mai eficace la bărbaţi decât la femei", a scris el.
Ataşat articolului despre această nouă cercetare, CNN aminteşte unele dintre cele mai importante descoperiri despre creier făcute de ştiinţă în ultimul deceniu. De exemplu, creierul gândeşte mai clar atunci când nu ne suprasolicităm. Când luăm o pauză de la muncă, se întâmplă să avem mai multe aşa-numite momente ''Aha!'' (clipa în care ne vine o idee), pentru că nu ne folosim creierul doar pentru a ne concentra pe îndeplinirea de sarcini interminabile şi nici nu insistăm pe evenimente din trecut. Însă cheia reîncărcării mentale este să folosim vacanţa pentru relaxare şi detaşarea completă de sarcinile de serviciu.
De asemenea, somnul ajută creierul să-şi consolideze amintirile şi să elimine ''deşeurile''. Lipsa somnului ne poate afecta timpul de reacţie, memoria şi cât de bine procesăm informaţiile. Pierderea cronică de somn ne poate expune riscului de a dezvolta diabet, boli de inimă, accident vascular cerebral şi accelerează procesul de îmbătrânire.
Oamenii de ştiinţă au mai descoperit că multitaskingul nu este bun pentru creier şi că, de fapt, este imposibil să faci mai multe lucruri diferite simultan. Acesta diminuează performanţele mentale şi face să ne fie şi mai greu să facem ceva. Trebuie să ne concentrăm pe o singură sarcină la un moment dat şi să luăm pauze. Dacă trebuie să îndeplinim mai mult decât o sarcină în acelaşi timp, este bine să le asociem astfel încât să nu necesite acelaşi nivel de gândire, spun specialiştii.
Recent, s-a descoperit, de asemenea, că vitamina D poate ajuta la susţinerea sănătăţii creierului, în special la vârstnici. Persoanele cu niveluri scăzute de vitamina D se confruntă cu un declin cognitiv mai mare decât cei cu niveluri normale. Vitamina asigură, de asemenea, o funcţionare sănătoasă a vaselor sanguine sănătoase şi creşterea şi supravieţuirea neuronilor.
Ceaiul există în jur de 5.000 de ani, dar noi cercetări sugerează că a consuma ceai verde poate îmbunătăţi atenţia şi stimula creierul pentru îndeplinirea de sarcini mentale dificile. Cofeina din băutură poate, de asemenea, ajuta la recuperarea şi prelucrarea amintirilor.
Antrenarea minţii cu alte activităţi decât jocurile tradiţionale de stimulare a creierului reprezintă o modalitate foarte bună de a construi şi menţine puterea creierului. A antrena o nouă abilitate provocatoare poate da creierului un impuls stimulând învăţarea prin noutate.
În fine, romanele de ficţiune ar putea îmbunătăţi funcţiile creierului în mai multe moduri. Un studiu a constatat că, atunci când citim astfel de cărţi, conectivitatea şi funcţia creierului sunt îmbunătăţite. Modificările neuronale care apar în creier atunci când citim îl pun pe cititor în pielea altei persoane şi, drept rezultat, se îmbunătăţeşte înţelegerea povestirii.AGERPRES