Plânsul bebeluşului activează în creierul mamei zone specifice legate de mişcare şi de vorbire, potrivit unui amplu studiu dat publicităţii luni, care confirmă realitatea biologică a instinctului matern, potrivit AFP.
Potrivit cercetării, realizate în 11 ţări şi publicate în revista Academiei americane de ştiinţe (PNAS), o mamă care îşi aude copilul plângând va avea tendinţa să urmeze mereu acelaşi tip de comportament: să-l ia în braţe şi să-i vorbească pentru a-l linişti.
Înţelegerea mecanismului acestor reacţii la nivel cerebral ar putea permite identificarea factorilor de risc în cazurile de abuz faţă de copii, potrivit cercetătorilor din cadrul Institutului naţional american de sănătate (NIH), realizatorii acestui studiu.
Autorii studiului au analizat, cu ajutorul imagisticii prin rezonanţă magnetică (RMN), legătura dintre comportamentul maternal şi creier, la un grup de 684 de femei devenite mame pentru prima oară în Argentina, Belgia, Brazilia, Camerun, Franţa, Israel, Italia, Japonia, Kenya, Coreea de Sud şi Statele Unite.
Interacţiunile dintre mame şi copiii lor de cinci luni au fost observate şi înregistrate pentru a vedea dacă acestea răspund plânsetelor copiilor prin afecţiune, distrându-i, hrănindu-i, schimbându-le scutecele, luându-i în braţe sau vorbindu-le.
Comparând rezultatele imagistice cu cele ale altor grupuri de femei, cercetătorii au constatat, în plus, că tinerelor mame şi celor care au mai mulţi copii li se activează regiuni similare din creier atunci când copilul plânge.
Studiul constată că plânsetele activează, la cea mai mare parte dintre femei, o regiune cerebrală care guvernează mersul şi vorbirea, precum şi zonele frontale din creier dedicate limbajului şi interpretării sunetelor.
''Aceste rezultate sugerează că gesturile mamelor, ca răspuns la plânsetele bebeluşilor sunt bine programate în creier şi comune tuturor culturilor'', este concluzia autorilor studiului.
Studiul de faţă vine în completarea altor cercetări care demonstrează că femeile şi bărbaţii răspund diferit la plânsetele bebeluşilor. Astfel, în timpul nopţii, bărbaţii au tendinţa să audă mai puţin plânsetele copiilor, în comparaţie cu femeile care se ridică pentru a-i împăca.
Chiar dacă rolurile parentale au evoluat în ultimele decenii, studii recente spun că tot mamele sunt cele care, cel mai adesea, realizează muncile casnice şi activităţile legate de copii. AGERPRES