Singurii sturioni sălbatici din Uniunea Europeană care cresc şi se reproduc natural în Dunăre ar putea parcurge din nou, peste opt-zece ani, calea de migraţie de peste 800 de kilometri, potrivit coordonatorului Grupului de Cercetare a Sturionilor (GCS) din Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării (INCDDD), Radu Suciu.
'Se merge cu paşi mărunţi. (...) În opt-zece ani, vom avea probabil primele trecători pentru sturioni. Cumva, CE a început să acţioneze folosindu-se de noi (cercetătorii, n.red.), fără ca autorităţile din România sau Serbia să o sprijine. Este totuşi un proiect al CE, al BEI', a declarat vineri, Radu Suciu, în timpul primei conferinţe organizată în România cu prilejul Zilei Internaţionale a Peştilor Migratori.
Primii paşi pentru derularea proiectului au fost făcuţi încă din anul 2011 de Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite. Doi ani mai târziu, Comisia Internaţională pentru Protecţia Dunării (ICPDR), cu sprijinul financiar al Guvernului Olandei, a efectuat un studiu privind fezabilitatea punerii în practică a unui proiect privind efectuarea unor trecători necesare continuării migraţiei sturionilor la Porţile de Fier II.
În anul următor, la cererea Comisiei Europene finanţarea proiectului a fost preluată de Banca Europeană de Investiţii.
Modelul trecătorilor pentru ultimii sturioni sălbatici de pe continent ar putea fi preluat din Europa, în contextul în care pe Elba funcţionează o trecătoare pentru 32 de specii de peşti. 'Ar fi nevoie de şapte sau opt trecători', a mai spus Suciu.
Sturionii, potrivit prezentărilor din timpul conferinţei, sunt cei mai mari călători ai Dunării, exemplarele speciilor din această familie parcurgând înainte de construirea barajelor de pe Dunăre până la 2.000 de kilometri în timpul migraţiei, iar acum doar circa 800 de kilometri.
'Rezultatele înregistrate în urma monitorizării satelitare a unui morun au arătat că în 2009 un exemplar a înotat 41 de kilometri în amonte pe zi, iar în acel an au fost viituri puternice pe Dunăre', a declarat cercetătorul din cadrul INCDDD, Ştefan Honţ.
Prin proiectele derulate cu sprijinul financiar al Norvegiei, în 2009-2011, pe exemplare de sturioni capturate în Dunăre au fost montate 14 mărci satelitare, până în prezent fiind culese datele privind migraţia sturionilor de pe patru mărci.
'Firma americană care a produs emiţătorii satelitari ne-a spus că nu se aştepta însă la un număr atât de mare şi la frecevnţe atât de puternice într-un spaţiu atât de mic, cum este Marea Neagră. Probabil din cauza instrumentelor utilizate de statele cu flote în zonă datele privind sturionii vor fi culese mai târziu', a afirmat coordonatorul GCS.
România, potrivit INCDDD, număra la finele anului trecut 83 de societăţi care aveau trecut în obiectul de activitate şi creşterea sturionilor, 12 dintre acestea având ca obiect creşterea intensivă a exemplarelor din această familie.
Unul din cei mai mari sturioni capturaţi în apele teritoriale ale României a fost prins în luna mai a anului 1999, în apropiere de oraşul Isaccea, de fostul primar al comunei Văcăreni, Sterian Gherghişan. Greutatea totală a femelei de morun a fost de 450 de kilograme şi 82 de kilograme de icre. Cu banii primiţi pentru sturioni, fostul primar şi-a terminat de construit locuinţa, şi-a cumpărat un autoturism şi a plătit studiile la facultate pentru un copil.
Caviarul este cel mai scump produs de origine animală, preţul ridicat al caviarului, comparabil cu cel al diamantului care nu este listat oficial, fiind considerat una din cauzele principale ale declinului populaţiei de sturioni. Niciun stat din lume nu are dreptul la ora actuală să comercializeze icre sau sturioni crescuţi în mediu natural.
Dispariţia dintr-un areal a populaţiei de sturioni presupune pierderea definitivă a acestora, încercările făcute de Rusia pentru aclimatizarea populaţiilor de sturioni din Marea Neagră în lacurile nordice eşuând.
Prima ţară din bazinul Mării Negre care a interzis capturarea sturionilor a fost Turcia, dar decizia din anul 1997 a fost luată din cauza stocurilor epuizate de sturioni.
România este prima ţară din lume care a iniţiat în anul 2006 renunţarea pentru 10 ani la capturile în scop comercial într-o întreagă regiune bio-geografică, Regiunea Dunării Inferioare, având încă patru specii de sturioni.
În perioada 2005-2009, statul român a repopulat Dunărea cu 432.800 de puieţi de sturioni, iar printr-un proiect finanţat de Uniunea Europeană în perioada 2013-2015, numărul alevinilor de sturioni deversaţi în fluviu a crescut cu 180.000.
Ziua Internaţională a Migraţiei Peştilor a fost marcată pentru prima dată pe data de 24 mai 2014 cu scopul de a focaliza atenţia asupra importanţei legăturii dintre peşti, ape şi oameni.
Evenimentul de la Tulcea a fost găzduit de Centrul Muzeal Ecoturistic Delta Dunării, iar el a inclus atât conferinţa susţinută de reprezentanţi ai INCDDD, cât şi vernisajul unei expoziţii de desene pe tema migraţiei sturionilor, vizionarea unor filme şi vizitarea centrului de către 60 de copii. AGERPRES