În timpul unei conferințe de presă comune cu premierul japonez, Fumio Kishida, la Tokyo, Biden a fost întrebat dacă SUA ar fi dispuse să meargă mai departe decât au făcut-o în cazul Ucrainei, pentru a ajuta Taiwanul în eventualitatea unei invazii a Chinei.
„Nu ați vrut să vă implicați militar în conflictul din Ucraina din motive evidente. Sunteți dispus să vă implicați militar pentru a apăra Taiwanul, dacă se va ajunge la asta?”, a întrebat un reporter. „Da!”, a răspuns Biden. „Acesta este angajamentul pe care ni l-am asumat!”, a adăugat el.
„Suntem de acord cu politica «O singură Chină». Am semnat-o, preluând toate acordurile aferente acesteia, însă ideea că teritoriul ar putea fi luat cu forța este total nepotrivită”, a mai spus el, în timpul conferinței de presă de luni.
Biden a precizat apoi că Beijingul „cochetează deja cu pericolul în acest moment, atât prin faptul că zboară atât de aproape de insulă, cât și prin toate manevrele pe care le întreprinde”. De altfel, tensiunile dintre Beijing și Taipei sunt la cel mai înalt nivel din ultimele decenii, armata chineză trimițând un număr-record de avioane de război în apropierea insulei.
Sub protecție americană
În cadrul politicii „O singură Chină”, SUA acceptă poziția colosului asiatic, potrivit căreia Taiwanul face parte din China, dar nu au recunoscut niciodată în mod oficial revendicările Beijingului asupra insulei populate de 23 de milioane de locuitori. Mai mult, în baza unui tratat bilateral, SUA furnizează autorităților din Taipei armament defensiv pentru a se apăra în cazul unui atac.
Considerat de China o „provincie rebelă”, care va reveni la „patria-mamă”, Taiwan are guvern propriu și este, de facto, un stat independent. Cu toate acestea, autoritățile din Taipei nu și-au declarat în mod oficial independența față de Beijing.
Taiwan a început să acționeze însă ca o națiune independentă încă din 1949, de la sfârșitul războiului civil chinez, atunci când guvernul naționalist, înfrânt, s-a refugiat pe insulă, după victoria comuniștilor lui Mao Zedong, care au preluat puterea la Beijing, proclamând Republica Populară Chineză.
Taiwan este cel mai populat dintre statele care nu sunt membre ale ONU și este recunoscut de numai 23 de țări. În numele principiului „O singură Chină”, Beijingul interzice partenerilor săi să întrețină relații diplomatice cu insula, iar insistențele chinezilor au dus, în 1979, la întreruperea oficială a relațiilor dintre Washington și Taipei.
Cu toate acestea, colaborarea dintre SUA și Taiwan a continuat în mod neoficial, americanii fiind principalii protectori ai taiwanezilor. De altfel, în pofida aparentei izolări diplomatice, Taiwan a devenit, cu ajutorul SUA, una dintre economiile în expansiune din zona asiatică, iar administrația americană a intensificat în ultimele luni sprijinul acordat insulei, pe fondul războiului economic dintre Beijing și Washington.
Spre un „NATO indo-pacific”
Avertismentul ferm și fără precedent formulat luni de Biden a fost făcut chiar la ușa Chinei, în timpul primei călătorii a liderului american în Asia în calitate de președinte, într-o misiune diplomatică organizată pentru coalizarea aliaților și partenerilor comerciali ai SUA, în vederea contracarării ambițiilor expansioniste ale Chinei în regiune.
De asemenea, avertismentul a venit cu o zi înainte ca Biden să participe la cel de-al doilea summit al „Dialogului cvadrilateral de securitate” (Quad), grupare neoficială ce reunește SUA, Japonia, Australia și India și care a alarmat Beijingul, îngrijorat de apariția unui „NATO asiatic”. De altfel, cele patru țări au organizat deja două exerciții navale, începând din 2020, iar liderii lor s-au reunit de anul trecut de trei ori.
China se teme de scenariul ucrainean
Beijingul consideră Quad drept o încercare a Casei Albe de a înconjura China cu aliați strategici și militari ai SUA. Ministerul chinez de Externe a comparat recent gruparea cu un „NATO indo-pacific”, acuzând-o că „trâmbițează mentalitatea Războiului Rece” și „alimentează rivalitatea geopolitică”.
Răspunsul rapid și coordonat al NATO la invazia Rusiei în Ucraina a alarmat probabil China, susțin o serie de experți internaționali, care sugerează că liderii de la Beijing urmăresc cu mare atenție reacția occidentală pe frontul ucrainean, cu gândul la Taiwan.
De altfel, încă de la începutul acestui an, Biden a comparat o posibilă invazie a Taiwanului de către China cu atacul Rusiei asupra Ucrainei, avertizând că astfel de acțiuni pot „disloca o întreagă regiune”, iar agresorii „trebuie să plătească un preț pe termen lung pentru acțiunile lor”.
Pe măsură ce China se apropie tot mai mult de Rusia și refuză să condamne invadarea Ucrainei, imaginea Beijingului pe scena internațională se deteriorează continuu, iar conducerea chineză este comparată tot mai mult cu cea de la Moscova. Din această perspectivă, Biden a avertizat că menținerea sancțiunilor contra rușilor poate fi un semnal puternic transmis Chinei în privința prețului pe care l-ar avea de plătit în eventualitatea unui atac asupra Taiwanului.
„Încercările de a schimba status quo-ul prin forță, precum agresiunea Rusiei contra Ucrainei, nu ar trebui să fie niciodată tolerate în zona indo-pacifică, mai ales în Asia de Est”, a declarat și premierul japonez, Fumio Kishida.
Reacție de iritare
China și-a exprimat „nemulțumirea puternică și opoziția fermă” față de comentariile făcute luni de Biden, afirmând că nu va permite niciunei forțe externe să intervină în „afacerile sale interne”.
„În privința chestiunilor referitoare la suveranitatea și integritatea teritorială a Chinei și altor interese fundamentale, nu există loc pentru compromisuri!”, a declarat Wang Wenbin, purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe.
„Am îndemnat partea americană să urmeze cu seriozitate principiul «O singură Chină»... să fie prudentă în cuvinte și fapte în problema Taiwanului și să nu trimită niciun semnal greșit forțelor separatiste și de independență pro-Taiwan, astfel încât să nu provoace daune grave situației de peste strâmtoarea Taiwan și relațiilor dintre China și SUA”, a adăugat el.
Liderul chinez, Xi Jinping, susține că „reunificarea” dintre China și Taiwan este inevitabilă și refuză să excludă folosirea forței contra insulei „rebele”. Imediat după preluarea puterii de către Xi, China a început să se militarizeze tot mai mult, recurgând, în paralel, la un discurs extern din ce în ce mai agresiv.