În Parlamentul României, ales în decembrie 2016, există cinci senatori şi deputaţi aflaţi în stare de incompatibilitate sau conflict de interese. Cei cinci aleşi au pierdut definitiv procesele cu Agenţia Naţională de Integritate, ceea ce înseamnă că, potrivit legii, ei ar fi trebuit să-şi piardă mandatele de parlamentari şi să nu mai ocupe, timp de trei ani, nicio funcţie sau demnitate publică. Şi-au păstrat însă fotoliile cu sprijinul nedisimulat al comisiilor juridice şi al majorităţii parlamentare din cele două Camere.
Senatorii Ovidiu Marciu (PSD) şi Cornel Resemeriţă (PSD), plus deputaţii Steluţa Gustica Cătăniciu (ALDE), Ioan Sorin Roman (PSD) şi Matei Suciu (PSD) ar trebui să elibereze fotoliile de parlamentari după ce Agenţia Naţională de Integritate a cerut Parlamentului, în două rânduri, să ia act de încetarea mandatelor în urma unor decizii definitive privind incompatibilitatea sau conflictul de interese. De altfel, doi dintre „proscrişi”, Steluţa Cătăniciu şi Ioan Sorin Roman, au fost puşi pe listele electorale, deşi, potrivit legii, le-a fost interzis să ocupe o funcţie publică timp de trei ani. Cu toate acestea, candidaturile lor au fost validate de comisiile electorale, iar Cătăniciu şi Roman au intrat în Parlament după scrutinul din decembrie 2016. În cazul Steluţei Cătăniciu, spre exemplu, Justiţia s-a pronunţat încă din noiembrie 2015 în legătură cu starea de conflict de interese în care aceasta s-a aflat în anul 2009, pe vremea când era consilier local din partea PNL la Cluj. Cătăniciu a votat atunci, în plenul Consiliului Local, în favoarea unei persoane juridice pe care o reprezenta în calitate de avocat. Ulterior, deputatul a formulat o contestaţie în anulare, însă această cale extraordinară de atac a fost respinsă ca nefondată de către Curtea Supremă, în martie 2017. Cu toate acestea, Cătăniciu susţine că nu are niciun motiv să demisioneze din Parlament, întrucât la ea este vorba despre un conflict de interese administrativ, ceea ce, în interpretarea proprie, ar fi considerat doar o „abatere disciplinară” care se sancţionează cu 10% din indemnizaţie, timp de trei luni. Din iunie anul acesta, deputatul ALDE a devenit vicepreşedintele Comisiei juridice, adică tocmai forul parlamentar care ar trebui să constate şi să propună plenului încetarea mandatului. De cealaltă parte, ANI l-a declarat incompatibil, în martie 2017, şi pe deputatul PSD Bihor, Ioan Sorin Roman. Motivul? În decembrie 2008, acesta deţinea simultan funcţia de deputat şi calitatea de comerciant persoană fizică (PFA), titular al Întreprinderii Individuale Ioan Sorin Roman. Deputatul a contestat în instanţă decizia ANI, dar fără folos: în iunie 2014, Curtea de Apel Oradea i-a respins acţiunea ca nefondată, iar pe 3 noiembrie 2016, ÎCCJ i-a respins şi recursul, confirmând definitiv starea de incompatibilitate. Cu toate acestea, Roman a candidat şi a obţinut un nou mandate de deputat la ultimele alegeri, deşi, potrivit legii, el nu poate ocupa funcţii sau demnităţi publice timp de trei ani.
Resemeriţă şi-a angajat fratele
Deputatul de Timiş Matei Suciu (PSD) n-ar fi trebuit nici el să se afle în Parlament. Pesedistul a pierdut definitiv un proces cu ANI, care l-a acuzat de incompatibilitate pentru că, în perioada decembrie 2012 – ianuarie 2014, a îndeplinit simultan funcţia de senator şi administrator a două firme. „Eu nu am ajuns pe persoană fizică în Parlament, am fost votat de oameni pe care îi reprezint, așa că nu pot lua de capul meu decizia de a demisiona”, a spus Suciu în presa locală. Interesant este că actualul deputat, unul dintre cei şase parlamentari PSD Timiş, s-a dezis de Sorin Grindeanu şi a votat moţiunea de cenzură prin care Liviu Dragnea şi-a debarcat propriul Guvern. În cazul lui Ovidiu Marciu, senator PSD de Giurgiu, există o decizie definitivă a Instanţei supreme, care datează din martie 2015, prin care Justiţia a confirmat raportul Agenţiei de Integritate. Social-democratul a fost declarat incompatibil după ce, în perioada 2008-2012, când deţinea funcţia de consilier judeţean, a derulat prin firmele sale afaceri cu CJ Giurgiu. Senatorul PSD de Hunedoara, Cornel Resemeriță, are şi el o sentință definitivă de la ÎCCJ pentru conflict de interese în materie administrativă. Acesta şi-a angajat fratele în funcţia de consilier parlamentar, în 2009.
Sanctiunea pentru conflict de interese presupune reducerea indemnizatiei cu cel mult 10%, timp de trei luni. Dar vorba cuiva din presă, aceasta nu poate să fie o ştire, că mi se taie salariul. Ştire este numai faptul că eu ar trebui să-mi pierd mandatul. Steluţa Gustica Cătăniciu, deputat ALDE
Parlamentul încalcă flagrant o decizie a CCR
Curtea Constituţională a României a decis, în 2014, că interdicţia de a ocupa timp de trei ani o funcţie publică, ca urmare a incompatibilităţii/conflictului de interese, se aplică pentru toate funcţiile, nu doar pentru funcţia care a generat starea de incompatibilitate/ conflict de interese, în caz contrar norma juridică fiind lipsită de eficacitate. „A accepta interpretarea conform căreia unei persoane constatate a fi în stare de incompatibilitate sau conflict de interese îi este interzis să mai ocupe doar funcţia care a generat starea de incompatibilitate sau conflictul de interese, putând, în schimb, ocupa orice altă funcţie eligibilă, ar pune, practic, la îndemâna categoriilor de persoane vizate de Legea nr.176/2010 (n.r. – Legea ANI) un procedeu extrem de simplu de eludare a legii şi a aplicabilităţii sancţiunilor instituite de aceasta, aspect de neconceput într-un stat de drept”, se arată în decizia nr. 418 din 2014 a Curţii Constituţionale. Atât Legea ANI, cât și decizia CCR arată că interdicția de a ocupa o funcţie publică se aplică de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare.