Europenii trebuie să se aștepte la noi creșteri ale prețului în perioada următoare, în condițiile în care previziunile sunt că în iarnă acesta să ajungă la un nivel de cel puțin 330 de euro/MWh, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă. Apropierea sezonului rece provoacă noi îngrijorări în Uniunea Europeană privind aprovizionarea cu resurse energetice și prețul acestora, iar România nu face excepției. Guvernul încă nu a prezentat un plan pentru protejarea populației și economiei, dar Ministerul Energiei este așteptat să facă acest lucru în zilele următoare, pentru a se putea adopta un act normativ în acest sens. Analiștii economici susțin că în cazul în care se va decide păstrarea actualei scheme de plafonare și compensare a prețurilor, ea ar costa 40 de miliarde de lei și există posibilitatea ca deficitul bugetar să sară la 9% din PIB în acest an.
Tot în perioada 16-23 august, prețul țițeiului Brent a crescut cu circa 6%, ceea ce a însemnat o majorare de la circa 92,4 USD/baril la circa 98 USD/baril. Previziunile sunt ca în iarnă prețul să ajungă la un nivel de aproximativ 110 USD, mai scrie analiza Asociației Energia Inteligentă
Sursa: TTF
Sursa: TradingEconomics
Pe de altă parte și prețul cărbunele a prezentat o creștere a prețului de 17%, atingând un nivel de circa 421 USD/tonă. Previziunile sunt ca în iarnă să atingă o valoare de 510 USD/tonă.
Sursa: TradingEconomics
Singura forma de energie care a prezentat un nivel constant al prețului în această perioadă a fost uraniul, care în ultimele șapte zile s-a menținut la aproximativ același preț 48,8 USD/lbs. Și în cazul acestui combustibil necesar centralelor nucleare estimările indică o majorarea a prețului în iarnă la un nivel de 54 USD/lbs.
„Dependența mare de importurile esențiale ale Europei, coroborată cu dependența mare de o singură sursă, care este și cea mai ieftină, creează o vulnerabilitate economică, socială și securitară pentru UE. Acțiunile individuale întreprinse de mai multe țări dovedesc că, așa cum s-a întâmplat în pandemie, fiecare caută să-și rezolve problema individual, doar că de data aceasta, având în vedere miza, este posibil să apară o bătaie între state pe aceleași cantități și astfel o nouă escaladare a prețurilor”.
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă
Sursa EUROSTAT
Se cere schimbarea schemei
Producătorii, furnizorii și distribuitorii de energie electrică au solicitat autorităților modificarea schemei de plafonare și compensare, astfel încât să se reducă impactul financiar asupra bugetului de stat. „Pentru diminuarea impactului bugetar generat de schemele de sprijin al consumatorilor prevăzute în OUG 27/2022, se impune reconsiderarea de urgență a valorii plafoanelor de preț facturat clienților finali de energie electrică și gaze naturale prevăzute în OUG 27, a numărului și categoriilor de beneficiari și reducerea cu 15% a volumului de energie consumată pentru care se aplică prețurile plafonate, în linie cu recomandarea Comisiei Europene″, se arată într-o scrisoare semnată de Asociația Producătorilor de Energie Electrică din România (HENRO), Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE) și Centrul Român al Energiei (CRE). Asociațiile semnatare sugerează și trei opțiuni pentru Executiv.
Ce ar putea face Guvernul
- În prima variantă prețurile plafonate la energie electrică s-ar majora de la 0,68 de lei/kWh la 1,25 de lei/kWh pentru clienții casnici al căror consum mediu lunar este mai mic sau egal cu 100 kWh și de la 0,8 lei/kWh la 1,37 de lei/kWh pentru clienții casnici al căror consum mediu lunar realizat este cuprins între 100 kWh și 300 kWh inclusiv. Pentru clienții noncasnici propunem majorarea prețului plafonat de la 1 leu/kWh la 1,57 de lei/kWh și limitarea consumatorilor beneficiari la categoria celor care nu depășesc un consum anual de 20 MWh. „În această variantă, numărul de consumatori casnici beneficiari ai prețurilor plafonate rămâne neschimbat, iar impactul bugetar (pentru consumatorii casnici) se reduce cu circa 2,35 de miliarde de lei, iar pentru consumatorii noncasnici, numărul de beneficiari se reduce de la circa 300.000 la aproximativ 240.000, impactul bugetar fiind de circa 2,5 miliarde de lei în acest caz. Cumulat, cele două măsuri ar conduce la o reducere a efortului bugetar de circa 4,85 de miliarde de lei pentru perioada octombrie 2022 - martie 2023. În cazul în care Guvernul ar opta pentru această variantă, valoarea facturii lunare va crește de la 68 de lei la 125 de lei în cazul clienților cu un consum de până la 100 kWh/lună, respectiv de la 240 de lei la 411 lei pentru un consum de 300 kWh/lună.
- În a doua variantă se propune pentru consumatorii casnici renunțarea la plafoanele de preț diferențiate în funcție de consum și stabilirea unui nivel unic de plafon pentru toți consumatorii în limita unui consum lunar de până la 100 kWh, consumul ce depășește această valoare urmând a fi facturat cu prețul determinat conform prevederilor OUG 27/2022 pentru consumatorii cu un consum de peste 300 kWh/lună. „Valoarea plafonului propunem a se situa la nivelul valorii de 1,25 de lei/kWh (similar primei tranșe din opțiune 1). Pentru clienții noncasnici, propunem majorarea prețului plafonat de la 1 leu/kWh la 1,57 de lei/kWh și limitarea consumatorilor beneficiari la categoria celor care nu depășesc un consum anual de 20 MWh″, se precizează în scrisoare. În această variantă, numărul de consumatori casnici beneficiari ai prețurilor plafonate pentru primii 100 kWh rămâne neschimbat, iar impactul bugetar se reduce cu circa 2,55 de miliarde de lei. În ceea ce îi privește pe consumatorii noncasnici, numărul de beneficiari se reduce de la circa 300.000 la aproximativ 240.000, impactul bugetar fiind, în acest caz, de circa 2,5 miliarde de lei. Cumulat, celor două măsuri ar duce la o reducere a cheltuielilor bugetare de circa 5,05 miliarde de lei pentru perioada octombrie 2022 - martie 2023.
- În a treia variantă se propune pentru consumatorii casnici renunțarea la plafoanele de preț diferențiate în funcție de consum și stabilirea unui nivel unic de plafon pentru toți consumatorii, în limita unui consum lunar de până la 150 kWh. „Valoarea plafonului propunem a se situa la nivelul valorii de 1,25 de lei/kWh (similar primei tranșe din opțiunea 1). Pentru consumatorii casnici care nu se încadrează în această limită de 150 kWh/lună, întregul consum se facturează cu prețul determinat conform prevederilor OUG 27/2022 pentru consumatorii cu un consum de peste 300 kWh/lună. Pentru clienții noncasnici, propunem majorarea prețului plafonat de la 1 leu/kWh la 1,57 de lei/ kWh și limitarea consumatorilor beneficiari la categoria celor care nu depășesc un consum anual de 20 MWh″, se mai arată în scrisoarea citată. În această variantă, numărul de consumatori casnici beneficiari ai prețurilor plafonate în limita a 150 kWh/lună este de circa 75-80% din totalul consumatorilor casnici, iar impactul bugetar se reduce cu circa 3,75 de miliarde de lei. Pentru consumatorii noncasnici, numărul de beneficiari se reduce de la circa 300.000 la circa 240.000, iar impactul bugetar va fi de circa 2,5 miliarde lei. Cumulat, cele două măsuri vor duce la o reducere a efortului bugetar de circa 6,25 de miliarde de lei pentru perioada octombrie 2022 - martie 2023.
Marcel Ciolacu: Plafoanele vor rămâne nemodificate
Prețurile la energie și la gaze vor fi plafonate și în această iarnă, iar în acest moment se lucrează la un pachet de măsuri astfel încât plafonarea să rămână în vigoare până în anul 2025, a declarat președintele PSD, Marcel Ciolacu, la Antena 3. „Cel mai important, ca semnal, este pentru populație. Acolo vor rămâne 0,68 și 0,8 (lei/kWh - n. red). Exact plafonarea din acest moment. Deci plafonarea va rămâne în continuare pentru populație. Noi dorim să venim cu un act normativ, să ducem toate lucrurile până în anul 2025. Este exclus, la ceea ce s-a angajat guvernul, să nu plătim această compensare!”, a afirmat liderul PSD
Creșterea prețului la energie, greu de stăvilit
Pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU - piața spot) prețul energiei cu livrare ieri a crescut în multe țări, acesta fiind de peste 600 de euro/MWh, potrivit https://euenergy.live/. Prețul mediu pentru energia cu livrare pe 24 august a ajuns la 3.083 de lei/MWh, potrivit datelor OPCOM. Pe tronsoane orare, cel mai mare preț s-a înregistrat în intervalul orar 20.00, când a atins 4.152 de lei/MWh. Potrivit raportului lunar al OPCOM, în luna iulie prețul mediu al energiei pe piața spot a înregistrat o creștere de 59% (de la 230,19 la 367,19 euro/MWh) față de luna precedentă, iar comparativ cu iulie 2021 creșterea a fost de 291% (de la 93,84 la 367,19 euro/MWh). Piaţa pentru Ziua Următoare este o componentă a pieţei angro de energie electrică pe care se realizează tranzacţii orare ferme cu energie electrică cu livrare în ziua următoare zilei de tranzacţionare. Prețul energiei pe piața spot este un indicator foarte important în ceea ce privește tendința de evoluție a prețurilor. Clienții casnici au negociate prețuri fixe cu furnizorii lor, în general pe o perioadă de un an, iar după expirarea ei prețurile vor crește sub influența achizițiilor de pe PZU. Cât de mare sau mică este această influență ține de felul în care își formează fiecare furnizor portofoliul de energie. Consumatorii trebuie să se aștepte însă la ce este mai rău în continuare, în condițiile în care ponderea energiei achiziționate de pe PZU a crescut foarte mult. Aceste prețuri în creștere sunt suportate de stat, prin Legea plafonării și compensării prețurilor la energie și gaze, și din această perspectivă, este foarte importantă decizia pe care Guvernul urmează să o adopte pentru sprijinirea consumatorilor casnici și companiilor.
Top 10: Țările cu cea mai scumpă energie pe PZU cu livrare pe 24 august (euro/MWh)
Franța 645,54
Ungaria 635,68
Austria 635,52
Slovenia 635,38
Slovacia 635,04
Croația 634,96
România 631,08
Cehia 630,59
Danemarca 624,34
Germania 615,95
Sursa: euenergy.live