Interesant este că, la începutul lunii trecute, șeful Departamentului Securității Naționale, consilierul prezidențial Ion Oprișor, a transmis Parlamentului o scrisoare în care înfierează acest proiect de lege, susținând că demilitarizarea serviciilor ar conduce la posibilitatea salariaților acestor structuri să se constituie în sindicate și să facă greve ori să participe la acțiuni de protest, fapt ce ar conduce inclusiv la neîndeplinirea ordinelor primite de la șefi „întocmai și la timp”.
La data de 4 aprilie 2022, CSAT i-a transmis președintelui Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, un punct de vedere, constituit într-o scrisoare semnată de consilierul prezidențial Ion Oprișor (FOTO), șeful Departamentului Securității Naționale, în care arată că nu susține adoptarea proiectului legii privind suveranitatea națională.
În interiorul acestui proiect de act normativ, inițiatorii doreau să modifice legislația, în sensul că „serviciile de informații, de contrainformații, de pază și de telecomunicații speciale, precum și cele asimilate acestora se organizează exclusiv în sistem civil, agenții acestora devenind funcționari publici cu statut special. Doar personalul din SRI, SIE, STS și SPP care a avut statut de cadru militar permanent pentru o perioadă de 15 ani sau mai mult își păstrează drepturile prevăzute de legea aflată, în prezent, în vigoare”.
Mai mult, se interzice, prin acest proiect, intervenția serviciilor secrete în proceduri judiciare. De asemenea, este interzisă influențarea de către angajații sau colaboratorii acestor servicii a judecătorilor și procurorilor în activitatea de urmărire penală sau de înfăptuire a actului de justiție. Încălcarea acestei restricții se pedepsește cu închisoarea de la 10 la 20 de ani. Tot cu pușcărie de la 10 la 20 de ani se va pedepsi și finanțarea sau coordonarea prin personal propriu sau prin persoane interpuse a ONG-urilor de către serviciile de informații sau de contrainformații.
CSAT: Civilia în servicii, în contradicție cu îndeplinirea ordinelor întocmai și la timp
Ei, bine, în scrisoarea semnată de Ion Oprișor se precizează că, deși nu face obiectul avizării CSAT, din perspectiva prevederilor articolului 119 din Constituția României și a principiului colaborării loiale între instituțiile statului, „inițiativa legislativă a fost supusă unei analize aprofundate”.
Cu acest prilej, Departamentul Securității Naționale și alte structuri ale sistemului național de apărare „au reliefat o serie de observații privind propunerea legislativă, multe dintre acestea reprezentând veritabile vicii de neconstituționalitate”. Mai exact, deranjează profund „intervenția legislativă asupra legilor de organizare și funcționare a unor instituții ale sistemului securității naționale, cu scopul demilitarizării acestora”, pe care analiza o consideră ca fiind „total inoportună, în special în actualul context de securitate și în antiteză cu Planul de Implementare a Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2021.
Documentul citat precizează că SRI, SIE, STS și SPP „constituie o importantă forță pentru mobilizare în cazul unei agresiuni armate” și că „statutul militar al acestor instituții și calitatea de cadru militar a personalului derivă din particularitatea activităților și misiunilor acestora, dar mai ales din necesitatea asigurării și garantării unei discipline riguroase (…) a îndeplinirii întocmai și la timp a ordinelor”.
Garda Națională în subordinea Parlamentului nu este pe placul structurilor
CSAT este de părere că, în lipsa statutului militar al serviciilor de informații, „personalul se poate constitui în sindicate și poate declanșa grevă sau alte forme de protest, așa cum se urmărește prin proiect, fapt ce constituie o serioasă vulnerabilitate la adresa securității naționale”.
De asemenea, o altă observație negativă transmisă prin intermediul acestei scrisori se referă la propunerea din lege de înființare a Gărzii Naționale în subordinea directă a Parlamentului. Această propunere ar fi lovită de vicii de neconstituționalitate, „deoarece este interzisă organizarea de activități militare sau paramilitare în afara unei autorități statale. (…) CSAT organizează și coordonează unitar activitățile care privesc apărarea țării și securitatea națională”.
Mobilizare masivă pentru „trântirea” proiectului. Doar 30 de parlamentari au votat pentru adoptarea legii
Reamintim că, la data de 27 februarie 2022, deputatul PSD Daniel Ghiță a depus la Camera Deputaților proiectul denumit PLX 79/2022, inițiativă legislativă care pleacă de la o inițiativă cetățenească, demers prevăzut de Legea 189/1999, precum și de articolul 74, alineatul 1 din Constituție. Potrivit acestor prevederi legale, o inițiativă legislativă aparține, după caz, Guvernului, deputaților, senatorilor sau a 100.000 de cetățeni cu drept de vot, din cel puțin un sfert din județele țării, iar în fiecare dintre aceste județe, respectiv Capitala, ea trebuie să fie semnată de cel puțin 5.000 de persoane.
În baza Legii 189/1999, anul trecut a fost constituit un Comitet de inițiativă, format din 23 de membri, condus de avocatul Dan Chitic (FOTO), iar textul proiectului de lege a fost publicat în Monitorul Oficial, la data de 28 septembrie 2021. Ieri însă, Plenul Camerei Deputaților a supus la vot raportul Comisiei Juridice, care a fost unul de respingere a proiectului de lege, rezultatul fiind exact în sensul celor transmise prin documentul CSAT. 229 de deputați au votat pentru admiterea raportului de respingere, doar 30 de parlamentari (majoritatea de la AUR) au votat pentru adoptarea legii, iar un deputat s-a abținut de la vot.
Senatul este Camera decizională
Proiectul de lege picat, astfel, în prima Cameră sesizată, conține, pe lângă prevederile referitoare la serviciile de informații care au scandalizat CSAT, și alte modificări revoluționare. Este vorba despre abrogarea legislației de pandemie, tragerea la răspundere a celor care instituie norme ce restrâng exercițiul drepturilor fundamentale ale omului ori condiționarea acestor drepturi de efectuare a unui tratament medical ar urma să fie interzise, dacă Legea Suveranității, în forma propusă spre dezbateri în Parlament, va trece de votul final al Senatului, care este Camera decizională.
De asemenea, orice măsură care vizează modificarea identității sexuale biologice a unui minor devine infracțiune. S-ar institui interdicții de înstrăinare a activelor statului, a exportului de lemn și a importului de deșeuri, pentru următoarea sută de ani.
Cea mai grea pedeapsă instituită prin acest proiect de lege este cea de înaltă trădare, constând în nepunerea în aplicare de către președintele României a deciziilor Curții Constituționale prin care sunt soluționate conflictele juridice de natură constituțională. Fapta s-ar pedepsi cu închisoarea de la 25 de ani sau pe viață.
După vot, a urmat scandal cu înjurături și amenințări
Votul de ieri din Camera Deputaților, pe marginea acestei legi, a fost urmat de scene reprobabile, în centru aflându-se cei de la AUR. Deputatul AUR Dumitru Focșa l-a amenințat cu bătaia pe liderul deputaților PSD, Alfred Simonis, conform unor imagini difuzate de presa prezentă la fața locului.
La ieșirea din sala de plen, Dumitru Focșa l-a amenințat pe Alfred Simonis cu violențe fizice, acuzându-l că l-a înjurat de mamă. Dumitru Focșa l-a numit „valutist” pe Alfred Simonis, iar Simonis i-a zis: „Valutistă-i mă-ta, porcule”. În replică, Focșa i-a zis: „Vezi să nu te pocnesc acum”. Ulterior, Focșa a avut o izbucnire nervoasă și în discuțiile cu jurnaliștii, totul degenerând într-o dispută foarte aprinsă.