Laura Codruța Kovesi, urmărită penal de Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție pentru fapte deosebit de grave, legate de modul în care a fost finanțată aducerea în țară, în anul 2011, a fostului director al FNI, Nicolae Popa, riscă excluderea din magistratură. Ea a fost citată, în calitate de suspect, astăzi, ocazie cu care există probabilitatea ca anchetatorii să instituie pe numele ei măsura controlului judiciar. Acest lucru ar putea conduce, ca şi în cazul procurorilor de la “Unitatea de elită” de la Ploieşti, Lucian Onea şi Mircea Negulescu, zis “Portocală”, la suspendarea ei din magistratură. Asta, deoarece infracțiunile pentru care este cercetată Kovesi, respectiv luarea de mită şi abuzul în serviciu, se pedepsesc, pe lângă ani grei de puşcărie, şi cu interzicerea dreptului de a exercita profesia din care a săvârşit faptele sau de a ocupa o funcție publică. Practic, în această ipoteză, CSM nu ar putea face altceva decât să constate că suspendarea lui Kovesi din magistratură se produce, lucru care ar anula, în mod definitiv, orice şansă a fostei şefe a DNA de a accede la mult râvnitul post de procuror-şef al Parchetului European.
În dubla ei calitate de candidat la şefia Parchetului European, pe de o parte, şi de suspect de infracțiuni de corupție, pe de altă parte, Laura Codruţa Kovesi riscă să-şi piardă cel mai de preț bun care a consacrat-o: influența politică de care s-a bucurat timp de 12 ani şi jumătate. Citarea, joi seara, în calitate de suspect, pentru săvârşirea infracțiunilor de abuz în serviciu, luare de mită şi mărturie mincinoasă, este doar primul pas al anchetei penale derulate de procurorii Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. Odată aduse la cunoştință aceste învinuiri, Kovesi poate să devină, din suspect, inculpat, prin punerea în mişcare a acțiunii penale în acest dosar, fapt ce ar putea determina anchetatorii să instituie împotriva ei şi măsura preventivă a controlului judiciar. Măsură preventivă care, pe durata instituirii ei, poate veni la pachet cu o serie de obligații şi de interdicții.
Pornind de la încadrarea faptelor, descrierea lor în Codul Penal şi ajungând la modul în care legea penală sancționează aceste fapte reținute în sarcina Laurei Kovesi, putem constata că, la două dintre capetele de acuzare, pe lângă sancțiunea cu închisoarea, infracțiunile de luare de mită şi de abuz în serviciu se mai pedepsesc şi cu interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică ori de a exercita profesia sau activitatea în exercitarea căreia a săvârşit fapta.
Interdicția de a practica profesia, prevăzută de lege şi de Statut
Astfel, având în vedere instituirea acestor pedepse conexe, în faza de urmărire penală, procurorul de caz, la punerea în mişcare a acțiunii penale, poate institui măsura controlului judiciar sau a cotrolului judiciar pe cauțiune, ținând cont şi de aceste aspecte. De aceea, la articolul 215, alineat 2, litera “e” din Codul de Procedură Penală, este prevăzut faptul că “organul judiciar care a dispus măsura poate impune inculpatului ca, pe timpul controlului judiciar, să respecte una sau mai multe dintre următoarele obligaţii”, printre care şi aceea “să nu exercite profesia, meseria sau să nu desfăşoare activitatea în exercitarea căreia a săvârşit fapta”.
În cazul Laurei Codruța Kovesi, profesia, meseria sau activitatea în exercitarea cărora se presupune că a săvârşit infracțiunile pentru care este urmărită penal este aceea de procuror, membru al magistraturii. Şi, de aici, începe un adevărat tăvălug care îi poate ruina absolut orice şansă de a mai spera la ocuparea unui post de procuror-şef al Parchetului European, dar nu numai, ci chiar de a mai ocupa orice post de procuror.
Asta, deoarece, potrivit articolului 62, alineat 1, litera “a indice 2”, din Legea nr. 303/2004, privind Statutul Judecătorilor şi Procurorilor, cu modificările şi completările ulterioare, se prevede faptul că judecătorul sau procurorul este suspendat din magistratură dacă “s-a luat împotriva sa măsura controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cauțiune, iar organul judiciar a stabilit în sarcina sa obligația de a nu exercita profesia în exercitarea căreia a săvârşit fapta”. Mai mult, pe perioada suspendării, nu se plătesc drepturile salariale, fiind achitate doar contribuțiile de asigurări sociale de sănătate.
Asta au pățit, recent, Onea şi Negulescu
Este foarte probabil ca, astăzi, la finalul audierilor pentru care a fost citată de Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, pe numele lui Kovesi să fie instituită această măsură a controlului judiciar, cu interdicția de a-şi exercita profesia. Pasul următor, obligatoriu, este acela ca Secția pentru Procurori de la CSM să decidă suspendarea acesteia din magistratură.
Acest lucru s-a întâmplat, de altfel, în ceea ce-i priveşte pe procurorii de la DNA Ploieşti, Lucian Onea şi Mircea Negulescu, ambii urmăriți penal, de aceeaşi Secție pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, dosarul lor privind, de asemenea, fapte penale săvârşite în exercitarea profesiei de procuror. Rezutatul, în cazul lor, este acela că, în Şedința din data de 27 septembrie 2018, Secția pentru Procurori a CSM a decis, prin Hotărârea nr 488/2018, suspendarea din funcția de procuror a celor doi, începând cu 25 septembrie 2018, “ca urmare a dispunerii față de aceştia, prin Ordonanța PÎCCJ nr. 19/P/2018, a măsurii controlului judiciar, măsură care are în conținutul său şi obligația prevăzută la art. 215 alineat 2, litera “e” Cpp, respectiv să nu exercite, pe timpul cât se află sub control judiciar, profesia, meseria sau să nu desfăşoare activitatea în exercitarea căreia au săvârşit faptele”.
Miza lui Kovesi, şefia Parchetului European
Laura Codruța Kovesi, care a anunțat ea însăşi în spațiul public că a fost pusă sub urmărire penală, candidează pentru postul de procuror-şef al Parchetului European, plasându-se pe prima poziție în urma audierilor preliminare din Comisia Europeană. Post politic, titularizat în urma votului partidelor din Parlamentul European, scaunul de şef al acestui parchet continental poate fi, însă, ocupat de o persoană care trebuie să întrunească câteva condiții obligatorii. Prima şi cea mai importantă condiție este aceea ca persoana în cauză să fie membru al magistraturii. Activ, nu suspedat. O altă condiție se referă la “realizări deosebite în calitatea de lider, manager şi comunicator”, realizări la care Kovesi nu a excelat deloc, am putea spune că dimpotrivă, întrucât exact acest capitol a condus, printre altele, la revocarea sa din funcția de şef al DNA. Nu în ultimul rând, candidatul trebuie să aibă standarde înalte de etică şi integritate profesională. Condiție care intră în contradicție flagrantă cu statutul de urmărit penal şi viitor inculpat, pentru fapte de corupție săvârşite în legătură cu profesia de magistrat. De aici, însă, lucrurile sunt eminamente politice, ca şi votul care o poate înscăuna sau nu pe Kovesi peste Parchetul European. Audierile în acest proces de desemnare a candidaturii vor avea loc pe data de 26 februarie, la Bruxelles.
Tot Ghiță a “îngropat-o”, ca şi pe Coldea
Faptele de mită, abuz în serviciu şi mărturie mincinoasă pentru care este anchetată Kovesi au legătură cu denunțul formulat, recent, de Sebastian Ghiţă, care dezvăluie că a plătit, în 2011, la cererea Laurei Kovesi, o parte din contravaloarea cursei aeriene cu care a fost adus în țară Nicolae Popa, fostul director al FNI. Acest lucru a fost confirmat, ieri, de către procurorul-şef adjunct al Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, Adina Florea, la sediul CSM.
Sebastian Ghiță a denunțat faptul că, prin aceasta, Kovesi a urmărit obţinerea unui beneficiu de imagine, ca oportunitatea numirii sale, ulterioare, la şefia DNA. Plata serviciilor aeriene s-a făcut de către Asesoft, pentru închirierea unui avion privat. În schimb, Kovesi i-a promis lui Ghiţă că va interveni pe lângă procurorii care au instrumentat şi au prezentat în instanţă Dosarul “Tracia”, pentru a-l soluţiona în favoarea omului de afaceri. Anterior aducerii lui Nicolae Popa în ţară, prin aceste metode, Laura Kovesi a participat, în perioada 11-18 martie 2011, la un seminar chiar în Jakarta. Denunțul este confirmat cu o factură descoperită de ANAF în arhiva Asesoft, emisă de SC Ion Ţiriac Air SRL, reprezentând contravaloare servicii externe de aviaţie generală - 65.400 de euro.
Inițial, un dosar similar a fost instrumentat de Secția de Urmărire Penală din Parchetul General, care a audiat-o pe Kovesi şi în legătură cu relația ei de prietenie cu Sebastian Ghiță, pe care fosta şefă a DNA a negat-o sub jurământ. Se pare că, însă, la dosar există probe (imagini audio-video, mărturii şi mesaje electronice) care demonstrează că Kovesi a mințit în anchetă.
Iohannis face presiuni asupra anchetatorilor
Preşedintele Klaus Iohannis se plasează de partea “penalei” Kovesi, în acest scandal, punând o presiune incredibilă pe procurorii care o anchetează. Într-un comunicat de presă, Iohannis insinuează că Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție este un instrument politic, lucru de o gravitate fără precedent afirmat de un şef de stat. “Solicit Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție corectitudine maximă, respectarea cu strictețe a legii şi clarificarea rapidă a situației în ceea ce priveşte dosarul deschis pe numele doamnei Laura Codruța Kovesi, conducerea acestei secții având o imensă răspundere în acest sens”, se arată în comunicatul de presă. Mai mult, Klaus Iohannis arată că nu dă doi bani pe independența procurorilor, întrucât continuă cu faptul că “Secția specială pentru anchetarea magistraților nu trebuie sub nicio formă să fie un instrument politic de anchetă şi intimidare a magistraților şi procurorilor. Am contestat încă de la început înființarea unui astfel de organism, sever criticată şi de către Comisia de la Veneția, Comisia Europeană şi GRECO, pentru că nu prezintă suficiente garanții de independență în raport cu factorul politic şi poate afecta încrederea cetățenilor în justiție”.
În tandem cu preşedintele, conducerea Partidului Național Liberal, prim vocea liderului Ludovic Orban, a anunțat, nici mai mult, nici mai puțin, că, dacă va ajunge la guvernare, printre primele măsuri luate se va afla şi desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. USR, pe de altă parte, atacă această secție, acuză abuzuri împotriva lui Kovesi şi o invită pe aceasta să candideze, din partea acestei formațiuni politice, la alegerile prezidențiale din toamna acestui an. Dublul limbaj folosit de toți aceşti oameni politici este mai mult decât evident, în contradicție totală cu atitudinea pe care au abordat-o atunci când adversarii lor politici au făcut obiectul unor anchete penale, multe dintre ele dovedite abuzive, instrumentate chiar sub coordonarea Laurei Kovesi.
Pe de altă parte, PSD o asigură, ironic, pe Kovesi că, în urma modificărior legislative, va avea parte de un proces echitabil, fără protocoale secrete, plicuri galbene şi echipe mixte, şi o invită să-şi “dovedească nevinovăția”.
Suspendarea din magistratură se instituie dacă, în timpul urmăririi penale, procurorul consideră că persoana cercetată nu trebuie lăsată să-şi exercite meseria în executarea căreia a săvârşit infracțiunile.
Pentru a fi procuror european, mai cu seamă şef al Parchetului European, persoana care vizează acest post trebuie să fie magistrat activ şi să aibă standarde înalte de etică şi integritate profesională.