Acordul fusese obținut în septembrie 2020 și ar fi permis creșterea producției la 8 milioane de tone de lignit/an. Ca urmare a deciziei instanței de judecată, a fost oprită exploatarea treptelor superioare ale carierei, iar acum există riscul producerii unor surpări, generând, cu adevărat, un incident grav de mediu. Deja a fost înștiințat Comitetul Județean pentru Situații de Urgență în legătură cu riscul producerii acestor incidente, mai ales că au apărut fisuri în straturile superioare ale carierei de lignit. Situația este extrem de tensionată la CE Oltenia, având în vedere că în toamnă urmează să se judece pe fond cererea Bankwatch de a se anula acordul de mediu pentru Cariera Roșia. Între timp, angajații complexului cer majorarea salariului și amenință că 500 de oameni vor veni la București să picheteze sediului Guvernului pe termen nelimitat, dacă premierul Ciucă nu se întâlnește cu reprezentanții lor.
Surse din cadrul CE Oltenia spun că, în prezent, activitatea în carieră este redusă cu circa 25%, dar ea va fi redusă și mai mult în perioada următoare, dacă nu începe exploatarea treptelor superioare. Există riscul real ca extracția lignitului de aici să fie oprită, ceea ce va duce la închiderea unui grup energetic la termocentrala Rovinari din cadrul complexului, pentru că nu se vor mai putea realiza stocurile de lignit necesare pentru iarnă, iar locurile de muncă a 1.200 de oameni sunt puse și ele în pericol. Situația este cu atât mai gravă cu cât ea a apărut într-o perioadă de criză, în care prețurile la energia electrică au luat-o razna și tot mai multe țări din UE își redeschid termocentrale și își majorează producția sau importurile de cărbune. Oprirea unui grup energetic la termocentrala Rovinari ar crea probleme suplimentare sistemului energetic național, care va intra astfel în iarnă cu un deficit și mai mare de energie. Termocentrala Rovinari are patru grupuri energetice, fiecare cu o putere instalată de 330 MW. În total, CE Oltenia are o capacitate instalată în cele patru termocentrale ale sale de 3.570 MW și operează nouă cariere miniere cu o producție anuală de circa 21 de milioane de tone de lignit. Conform planului de acțiune pentru eliminarea cărbunelui din sistemul energetic, Cariera Roșia ar urma să-și încheie activitatea în decembrie 2030, ea fiind printre ultimele din țară care se opresc.
2030 este anul pe care l-a fixat Ministerul Energiei pentru eliminarea cărbunelui din sistemul energetic național, măsura fiind inclusă în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar în acest sens a fost elaborat în iunie un plan de acțiune.
Ce opțiuni are complexul
În cazul în care Curtea de Apel București va menține decizia completului de la Tribunalul București, CE Oltenia va trece la executarea unor măsuri de punere în siguranță a perimetrului și s-ar putea ajunge chiar în situația ca exploatarea să fie închisă. „Dacă decizia va fi menținută de Curtea de Apel București, se poate invoca o situație de urgență națională și se mai poate funcționa câteva luni. A doua variantă este închiderea carierei și, în acest caz, vom avea o mare gaură de energie la iarnă”, a declarat pentru Jurnalul președintele Federației Naționale Mine Energie, Dumitru Pârvulescu.
Potrivit ultimelor date comunicate de Institutul Național de Statistică, în primele șase luni ale anului producția de cărbune a României a fost de 1,459 de milioane tone echivalent petrol (tep), în creștere cu 1% (14.100 tep) față de S1 2021, în timp ce importurile au fost de 281.500 tep de cărbune net, cu 51.200 tep (22,2%) mai mult decât cantitatea importată în perioada similară a anului trecut.
„De ce Bankwatch nu face același lucru ca la CE Oltenia în Germania, în Polonia sau în Cehia. Sunt țări care folosesc mult mai mult cărbune ca noi pentru producerea energiei. Același ONG a blocat investițiile hidroenergetice de pe Defileul Jiului care erau aproape gata. Se întâmplă toate astea doar la noi, din cauza acestui stat slab, din cauza instituțiilor sale care nu știu sau nu vor să-i apere interesele”.
Dumitru Pârvulescu, președintele Federației Naționale Mine Energie
Nevertebratele, peștii și reptilele, afectate de exploatarea carierei
Exploatarea carierei a dus la afectarea sănătății oamenilor, precum și a naturii, continuarea ei fără norme de mediu relevante având potențialul să înrăutățească situația, susțin reprezentanții Bankwatch. În apropiere de cariera Roșia există o arie naturală protejată la nivel comunitar (Coridorul Jiului) care conține 18 tipuri de habitate naturale, cu 13 specii de nevertebrate, 13 specii de pești, 5 specii de reptile, 5 specii de mamifere care contribuie la păstrarea echilibrului ecologic. De asemenea, locuitorii din jurul carierei acuză de mult timp probleme cu poluarea aerului și fonică, lipsa apei potabile din cauza distrugerii pânzei freatice sau case surpate, mai spun cei de la Bankwatch într-o postare pe site-ul asociației.
Cariera Tismana I se extinde
În timp ce Cariera Roșia este în pericol de a fi închisă, Executivul a adoptat săptămâna trecută o hotărâre prin care a decis scoaterea din fondul forestier a unei suprafețe de 30 ha de pădure în vederea dezvoltării carierei de lignit Tismana I, astfel încât producția să crească aici la 5 milioane de tone pe an. Guvernul a fost nevoit să adopte o hotărâre în acest sens, pentru că negocierile directe dintre CE Oltenia și proprietarii de terenuri din zonă pentru cumpărarea lor merg foarte greu din cauza prețurilor mari cerute de aceștia, cu mult peste prețurile rezultate în urma evaluărilor. Potrivit unui document al Ministerului Energiei, cumpărarea terenurilor este mult îngreunată și de lipsa actelor de proprietate sau de neînțelegerile dintre moștenitori, iar aceste probleme creează dificultăți în asigurarea cărbunelui pentru termocentrale.
Angajații amenință că vin în București
Săptămâna trecută reprezentanții Federației Naționale Mine Energie și cei ai Federației Naționale Univers au transmis premierului Nicolae Ciucă o scrisoare prin care cer „încetarea atacurilor din partea unor ONG-uri asupra Societății Complexul Energetic Oltenia S.A. și sistemului energetic național, precum și tragerea la răspundere a tuturor factorilor decizionali răspunzători de inițierea acestor acțiuni, contrare securității energetice naționale”. De asemenea, ei au solicitat actualizarea bugetului de venituri și cheltuieli al societății și a fondului de salarii, având în vedere cererea Guvernului privind creșterea producției de cărbune/energie electrică pentru asigurarea securității energetice naționale. Ei așteaptă un răspuns din partea premierului la revendicările formulate și la cererea de a se întâlni cu el până la sfârșitul acestei săptămâni. În caz contrar, minimum 500 de salariați ai CE Oltenia vor veni la București și vor picheta pe termen nelimitat sediul Guvernului, se mai menționează în adresa trimisă de sindicaliști premierului Nicolae Ciucă.
Ce prevede planul de restructurare a companiei
Planul de restructurare a complexului, aprobat de Comisia Europeană la sfârșitul anului trecut, prevede reducerea capacității instalate în termocentralele sale pe bază de cărbune de la 3.570 MW la 1.650 MW în 2030. De asemenea, în urma închiderii unor capacități de producție, planul ia în considerare și închiderea unor cariere miniere. Astfel, carierele Tismana și Jilț Sud vor fi puse în conservare, iar carierele Husnicioara, Peșteana și Lupoaia vor fi închise, ceea ce va face ca producția de cărbune să fie concentrată în cele patru unități rămase (Roșia, Pinoasa, Jilț Nord și Roșiuța). Producția de cărbune se va stabiliza începând cu anul 2026 la aproximativ 10 mil. de tone anual, dar până în decembrie 2030 vor fi închise și acestea. Trebuie spus însă că acest plan a fost aprobat înaintea declanșării războiul din Ucraina, care a schimbat total prioritățile energetice ale Uniunii Europene, care acum se reîntoarce la cărbune pentru a acoperi deficitul de gaze. Pe de altă parte, planul prevede transferarea termocentralei Craiova II din cadrul CE Oltenia în subordinea Consiliului Local Craiova, iar acest lucru a fost aprobat recent de acționarii CE Oltenia. Planul de decarbonare a complexului prevede construirea a opt parcuri fotovoltaice cu o capacitate de 725 MW până în 2026, construcția a două centrale electrice pe gaze cu o capacitate de 1.375 MW etc.
Statul vrea să reia investițiile pe râurile Jiu, Olt și Siret
Amenajarea hidroenergetică de pe Jiu presupune construirea unui baraj şi a unei microhidrocentrale la Livezeni şi a două centrale hidroelectrice la Dumitra şi Bumbeşti Jiu. Lucrările au început în 2004 şi erau realizate în proporţie de 90%, potrivit Hidroelectrica, în momentul blocării investițiilor ca urmare a acțiunii în instanță a ONG-urilor de mediu Bankwatch România și Agent Green. După mai bine de patru ani, statul nu a reușit să deblocheze situația acestor investiții care au costat peste 155 de milioane de euro. De asemenea, Asociația Declic a reușit în februarie anul acesta să anuleze în instanță autorizaţia de construcţie pentru un proiect al companiei Hidroelectrica de pe râul Bâsca Mare din Munţii Buzăului. Acum, Guvernul schimbă abordarea și a anunțat că investițiile hidroenergetice de pe Valea Jiului, precum și de pe Valea Oltului și Valea Siretului ar putea fi incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Aceste proiecte vor putea fi finalizate dacă sunt declarate de importanță strategică națională, mai ales că este vorba despre investiții în energia verde.