Festivaluri ale bujorului se organizează și în prezent, în diverse zone ale țări, însă aleșii vor ca acestea să devină literă de lege, la fel ca și organizarea unor simpozioane ştiinţifice pentru „a fi prezentate caracteristicile biologice şi ornamentale ale diferitelor specii de bujor”. Ideea aparține Facultății de Horticultură din cadrul USAMV din București și a fost lansată cu vreun deceniu în urmă, însă inițiatorii consideră că, acum, aceasta ar fi devenit o problemă stringentă a României, astfel că au cerut procedură de urgență pentru această lege.
Război la graniță, prețurile alimentelor triplate peste noapte, facturile uriașe la utilități, lipsa unor medicamente vitale din spitale sau oameni bolnavi care nu-și pot face analize decontate de stat mai mult de două zile pe lună? Toate acestea pălesc în fața unei noi probleme urgente, identificată de aleșii românilor, și anume desemnarea unei flori naționale.
Un nou proiect de lege, semnat de peste 50 de parlamentari din toate partidele politice și lansat în dezbaterea senatorilor la finalul săptămânii trecute, prevede declararea florii de bujor ca „Floare Națională a României”.
„Adaptarea condițiilor pedoclimatice”, printre obligațiile autorităților locale
Pe lângă acest lucru, organizarea anuală, la nivel național și local, a unui „Festival al bujorului”, eveniment în cadrul căruia trebuie să fie expuse „în aranjamente peisagistice și ornamentale” diferite specii ale acestei flori. „Cu această ocazie, în cadrul unor simpozioane ştiinţifice, vor fi prezentate caracteristicile biologice şi ornamentale ale diferitelor specii de bujor, îndeosebi a celor sălbatice”, stipulează Art. 2 al inițiativei legislative.
Documentul introduce, de asemenea, noi obligații pentru autoritățile administrației publice locale. Mai exact, acestea vor trebui nu doar să sprijine material și logistic întreţinerea şi protejarea rezervaţiilor naturale de bujor românesc, ci vor lua şi „măsuri pentru adaptarea la condiţiile pedoclimatice din România a diferitelor specii de bujor existente în alte ţări”.
Mai mult, trebuie să organizeze periodic expoziţii florale care să marcheze floarea de bujor ca Floare Naţională a României, iar în parcuri şi grădinile publice vor amenaja „spaţii florale rezervate cultivării florii de bujor”.
Grădini botanice, emisiuni filatelice și expoziții de pictură
„Consiliile judeţene vor lua măsuri pentru înființarea și întreținerea unor minigrădini botanice, în care florile de bujor să ocupe spaţii aparte”, în timp ce „Consiliile locale municipale vor sprijini amenajarea unor alei de bujor ca floare peisagistică urbană”, în ciuda faptului că această plantă nu va fi înflorită mai mult de două săptămâni pe an.
Chiar și Uniunea Artiștilor Plastici trebuie să se implice în promovarea noului simbol floral al țării, organizarea unor „expoziții de pictură consacrate florii de bujor”, iar Romfilatelia va trebui să cuprindă în planul său de emisiuni filatelice colițe și timbre consacrate florii de bujor.
„Codru-i frate cu românul!”
Foarte multe țări, argumentează inițiatorii proiectului de lege, au una sau mai multe flori naționale, reprezentative pentru arealul lor geografic, precum și pentru tradițiile și cultura acestora.
Astfel, sunt amintite: floarea de cireș și crizantema pentru Japonia, laleaua pentru Olanda, crinul alb pentru Franța, garoafa roșie pentru Spania, floarea de colț pentru Austria și Elveția, trandafirul pentru SUA și Bulgaria sau frunza de arțar – Canada.
Dacă simbolurile naționale consacrate în Constituție țin mai mult de identitatea statului, „alte simboluri naționale, cum este un element floral sau o specie ornitologică, sunt o reflecție particulară a spiritualității unui popor, definită prin ideea de frumos, sensibilitate, generozitate, gingășie, iubire, eroism etc., dar și a legăturilor strânse între om și natură”, arată semnatarii proiectului, în expunerea de motive.
România nu are consfințită încă, prin lege, o floare națională, ca element de identitate națională, deși, arată inițiatorii, în profilul spiritual al poporului român, „legătura dintre om și natură este exprimată printr-o mare diversitate de expresii intrate în folclorul popular”.
„Cui nu îi este familiară expresia «Codru-i frate cu românul!»? Basmele populare conțin din abundență forme ale comuniunii între om și elemente ale naturii. Cine nu cunoaște începutul basmului popular «Prâslea cel voinic și merele de aur»?: «Era odată un împărat puternic și mare și avea pe lângă palaturile sale o grădină frumoasă, bogată în flori și meșteșugită nevoie mare»”, argumentează aleșii necesitatea ridicării bujorului la rang de floare națională.
O propunere din 2013, devenită „urgență”
Dincolo de patetismul lui „a fost odată ca niciodată”, legiuitorii nu explică în stufoasa expunerea de motive și care este, de fapt, motivul pentru care au solicitat adoptarea acestui act normativ în „procedură de urgență”.
Ideea că bujorul ar fi mai potrivită alegere pentru statutul de floare națională a fost lansată în anul 2013 și aparține horticultorilor de la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară (USAMV) din București. De altfel, aceștia au lansat și o petiție online și au strâns semnături pentru susţinerea unui astfel de proiect, prin care bujorul să fie declarat Floare Naţională şi Simbol Floral al României.
Dragostea românilor pentru bujor, susțin inițiatorii legii, se regăsește în frecvența numelor sau prenumelor oamenilor, precum și a denumirilor localităților. Astfel, 29.231 de persoane (reprezentând 0,14% din populația țării) au numele de familie Bujor, iar 69.355 de persoane (adică 0,33% din populație) au primit prenumele de Bujor. De asemenea, „un număr impresionant de localități din România au nume derivate din bujor”.
Printre argumentele aduse în favoarea acestei legi, în expunerea de motive este menționat și faptul că bujorul ar reprezenta o formă de omagiere a eroilor neamului: „Asociat în cultura și tradiția românească cu puterea dragostei, devotamentul, sacrificiul și sângele, bujorul românesc a fost ales ca simbol al recunoștinței și al respectului pentru veteranii de război”.
Există 5 specii spontane și 3 specii cultivate
Demersul mai este motivat de faptul că pe teritoriul României cresc spontan cinci specii de bujor, în rezervații naturale protejate prin lege, iar pe lângă speciile spontane există și trei specii cultivate, cu peste 100 de varietăți și soiuri.
De asemenea, arată inițiatorii, florile de bujor sunt foarte îndrăgite în întreaga țară, constituind surse de inspirație pentru folclor, muzică, literatură și pictura poporului român, fiind asociată în conștiința populară cu ideea de sănătate, frumusețe fizică și spirituală. Mai mult, susțin ei, „bujorul este apreciat din timpuri străvechi ca plantă cu însușiri terapeutice în medicina populară românească, dar este utilizat și în medicina modernă”.
Printre cei 57 de semnatari ai acestei inițiative legislative se numără și: Roberta Anastase, Alina Gorghiu, Virgil Guran, Sorin Cîmpeanu - senatori PNL; - Florian Bodog, Gabriela Crețu, Robert Cazanciuc, Titus Corlățean, Felix Stroe - senatori PSD; Kovács Irina Elisabeta, László Attila - senatori UDMR; Anca Dragu - senator USR și Diana Iovanovici-Şoşoacă - senator neafiliat.