„Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) a luat act cu stupoare de declarațiile recente ale domnului Radu Miruță, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, care a afirmat că nu vede rostul târgurilor internaționale de turism și că nu a mai semnat finanțarea participării României la acestea. Pe de altă parte, ANAT consideră că domnul Radu Miruță este de bună-credință. Provenind din zona IT, probabil că se gândește la soluții de promovare digitală a României. Numai că promovarea turistică eficientă nu se rezumă la mediul digital. Ministrul de resort poate solicita ajutorul specialiștilor din industrie pentru a lua cele mai bune decizii”, a transmis ANAT, într-un comunicat de presă.
Agențiile de turism au amintit Guvernului că s-au pus întotdeauna la dispoziția instituțiilor statului pentru a sprijini luarea celor mai bune decizii, venind cu experiența din zona privată. Asociația trage un semnal de alarmă, arătând că prin eliminarea târgurilor de turism internaționale va fi afectată grav componenta de incoming – aducerea în țară a turiștilor străini care poate fi considerată o formă de export de servicii, deci o investiție în economia națională.
„Prin atragerea de turiști străini vin bani în țară fără să ne împrumutăm. La târgurile internaționale de la Londra și Berlin participă anual peste 180 de țări din cele 195 existente. Nu este o opțiune să nu fii prezent la aceste evenimente. De pildă, Albania a avut la ITB Berlin 2025 trei standuri pe o suprafață de peste 800 mp, fiind ca țară partener oficial al târgului. Cel mai probabil, Albania a cheltuit pentru un singur târg cât întreg bugetul anual al României pentru promovarea turistică. Miza turismului este uriașă pe plan mondial: contribuie cu 10% la PIB-ul global și este al doilea angajator ca importanță pe planetă”, precizează reprezentanții ANAT.
Declarația ministrului „s-a interpretat eronat”
Explicația care a venit imediat de la ministrul Radu Miruță arată că declarațiile sale nu se refereau neapărat la eliminarea participării României la aceste târguri, ci era un fel de preambul pentru a explica necesitatea înființării OMD-ului național pe care și ANAT a declarat, anterior, că îl dorește. De altfel, prezența în Guvern a vicepremierului Dragoș Anastasiu are legătură directă cu înființarea OMD-ului național, el fiind cel care a susținut de la început, din anul 2017, nevoia unei astfel de structuri care să preia promovarea României ca destinație.
„Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) dorește să aducă o serie de clarificări în urma afirmațiilor recente preluate și interpretate în mod eronat dintr-o declarație a ministrului de resort, Radu Miruță. În cadrul intervenției sale TV, din data de 21 iulie a.c., de la Observator News, ministrul Radu Miruță a semnalat necesitatea ca prezența țării noastre cu stand național la târgurile internaționale de turism să fie ghidată de obiective clare și rezultate măsurabile, în acord cu responsabilitatea utilizării fondurilor publice”, a fost explicația ministerului, cu precizarea suplimentară că „MEDAT urmărește, sub coordonarea ministrului Radu Miruță, construirea unui mix de marketing turistic coerent, eficient și adaptat realităților pieței globale, în care participarea la târguri să fie integrată strategic alături de alte instrumente de promovare, precum campanii digitale, infotripuri, parteneriatele instituționale și alte acțiuni directe pe piețele țintă.”
Ministrul Radu Miruță a ținut să sublinieze, în comunicatul transmis de instituția pe care o conduce, că „nu a afirmat că oprește participarea la târgurile internaționale, ci că în acest moment face o evaluare a obiectivelor setate și a beneficiilor obținute pentru a construi de anul viitor o strategie eficientă”.
Ministerul Economiei a mai anunțat că invită în continuare toți partenerii instituționali și reprezentanții mediului privat să contribuie activ la construcția unei strategii unitare, bazate pe date, colaborare și obiective comune. „Vocea industriei este importantă și va fi consultată în toate deciziile care privesc viitorul turismului românesc”, a completat MEDAT.
Turismul a fost „plimbat” la mai multe ministere
Până în anul 2017, banii pentru promovare se plăteau prin Ministerul Dezvoltării, dar de atunci au existat mai multe blocaje, în urma unui control din 2016 al Curții de Conturi care a raportat o „gaură” de peste un milion de euro pentru birourile externe de turism, cheltuieli nejustificate și alte nereguli.
În ultimii 20 de ani, turismul a fost reprezentat, la nivel de Guvern, prin Autoritatea Națională pentru Turism (ANT), integrată în Ministerul Dezvoltării sau în Ministerul Economiei. Ministerul Turismului a fost înființat în anul 2017, dar s-a renunțat la instituția de sine stătătoare după 2020, intrând înapoi, în componența Ministerului Economiei, iar ANT a fost desființată.
Astăzi, Turismul este integrat tot în Ministerul Economiei, dar foarte multe voci din mediul privat susțin scoaterea cu totul a acestui sector din sfera instituțională, astfel încât atribuțiile ministerului sau ale fostului ANT să fie preluate de OMD-ul național și controlate de mediul privat, nu de stat. În acest fel, cred reprezentanții mediului privat, se va reuși promovarea României de către profesioniști.
„Nu mai vrem Ministerul Turismului, ci OMD național”
În cadrul unei conferințe care a avut loc recent, la Constanța, în seria „România Inteligentă”, Corina Martin, președinta patronatului RESTO, a declarat că mediul de afaceri din industria ospitalității nu-și mai dorește un minister al Turismului, ci doar un OMD național care să se ocupe de promovare, inclusiv de participarea la târgurile internaționale.
Declarația Corinei Martin a fost susținută și de președintele OMD Mamaia-Constanța, George Măndilă, care a explicat, pentru Jurnalul, că este nevoie de o promovare a României făcută de profesioniști și aceasta nu se va putea face prin ministerul de resort, cu oamenii care au lucrat și până acum la departamentul de promovare, dar cu rezultate foarte slabe.
Măndilă spune că doar printr-un OMD național se va putea promova eficient România ca destinație turistică, iar pentru a evita amestecul Curții de Conturi va fi nevoie de contribuții și reprezentativitate peste 50% pentru mediul privat, în această structură. În prezent, parteneriatul public-privat al OMD-urilor presupune contribuții și reprezentare în părți egale.
Cum a verificat Curtea de Conturi materialele de promovare
Problema cu amestecul Curții de Conturi în promovare a ținut pe loc, peste două decenii, evoluția materialelor promoționale și a altor acțiuni pentru o promovare eficientă a României pe plan extern, pentru că auditul instituției este realizat de contabilii nespecializați în comunicare, marketing și publicitate, care consideră că în materialele promoționale trebuie să se regăsească întocmai absolut tot ce s-a scris în manualul de brand. Așa s-a ajuns ca la fiecare licitație organizată de ANT sau de Ministerul Turismului să se dea copy/paste din manualul de brand și să se solicite, în caietele de sarcini, inclusiv prezența unor cuvinte-cheie care au fost date ca exemplu, nu au fost indicate ca fiind necesare întocmai cum au fost exemplificate.
Astfel de absurdități nu există în promovarea care se face în mediul privat, pentru că nu poate interveni controlul Curții de Conturi. Dar pentru a se ajunge la o astfel de promovare, bugetul statului ar trebui să fie redirecționat și controlat de mediul privat – ceea ce trebuie să fie mai întâi legiferat, pentru viitorul OMD național. Această structură a fost inclusă și în PNRR, ca necesitate de înființare, ceea ce înseamnă că a devenit obligatorie o nouă modificare a legii care din anul 2018 s-a mai schimbat de 8 ori, tot din dorința aceluiași grup de antreprenori de a ajunge la această formulă de coordonare a Turismului.
OMD-ul național se va finanța din bani de la toate celelalte OMD-uri zonale, județene și locale și din bani de la bugetul statului. Actualele OMD-uri primesc bani de la primării și Consilii Județene, dar și din taxele plătite de turiști, de unitățile de cazare, de terase și restaurante, în zonele turistice.