Preşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a apreciat luni că actuala Comisie Europeană "este responsabilă pentru Brexit", cel puţin în aceeaşi măsură în care sunt responsabili şi cei care au declanşat acest proces în Marea Britanie, adăugând totodată că "lupta pentru Anglia trebuie dusă până la capăt".
"Eu cred că lupta pentru Anglia trebuie dusă până la capăt. Anglia nu a abandonat niciodată Europa, aşa cum nici noi nu avem dreptul să o facem. Această Comisie Europeană, din păcate, este responsabilă pentru Brexit, cel puţin în aceeaşi măsură în care sunt responsabili şi cei care au declanşat Brexit în Marea Britanie. Cred că istoria nu îi va ierta dacă Marea Britanie va părăsi până la urmă UE. Şi asta ne duce la unul din principalele motive pentru care Marea Britanie părăseşte UE. Şi anume, lipsa de democraţie reală, consolidarea democraţiei de la Bruxelles în detrimentul puterii de decizie a reprezentanţilor aleşi, atât în Parlamentul European, cât şi în parlamentele naţionale. Din ce în ce mai puţini cetăţeni ai Uniunii îşi dau acordul ca un număr limitat de birocraţi de la Bruxelles să traseze politicile care influenţează viaţa a 500 de milioane de oameni. E clar că ceva nu funcţionează şi anumite schimbări trebuie făcute. Viitorul PE va trebui să fie mult mai puternic decât cel care îşi încheie misiunea zilele astea, pentru a putea democratiza procesul de luare a deciziilor şi a înclina balanţa în favoarea celor aleşi", a spus Tăriceanu, în cadrul conferinţei "Viitorul Europei", avându-l ca invitat de onoare pe fostul preşedinte al Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa, sir Graham Watson.
Tăriceanu a comentat şi rezultatele unui sondaj recent realizat în 14 state membre, cele mai semnificative din punct de vedere al numărului populaţiei, în cadrul căruia majoritatea respondenţilor au apreciat că "dezintegrarea Uniunii Europene reprezintă un scenariu plauzibil" în următorii 10-20 de ani.
"Trebuie să acceptăm faptul că Brexit a coagulat teama de o eventuală destrămare a Uniunii Europene. Ceea ce nu şi-ar fi imaginat nimeni într-o perioadă de prosperitate şi solidaritate, iată că a devenit o realitate îngrijorătoare, odată cu activarea pentru prima dată a articolului 50 din Tratatul Uniunii. UE a primit un şoc de o magnitudine de necrezut în momentul în care Marea Britanie a decis să renunţe la statutul de membru al Uniunii. Brexit-ul generează noi provocări, mai ales pentru că păşim pe un teritoriu necunoscut, acum că termenul limită de 29 martie a fost depăşit. Se pare că eforturile de doi ani ale echipei domnului Barnier, de a negocia un acord de retragere, s-au dus pe apa Sâmbetei, împreună cu textul atent redactat împreună cu aceste negocieri. Suntem conştienţi că negocierile cu diverse părţi au loc tocmai pentru a influenţa procesul şi ne păstrăm noi, ca români, o atitudine deschisă în următoarea perioadă, aşteptând să înţelegem care sunt dorinţele şi intenţiile Regatului Unit, pentru a putea depăşi momentul de impas în care ne aflăm", a spus el.
Tăriceanu a mai apreciat că în prezent cel mai important lucru îl reprezintă "promovarea solidarităţii pe continent, pentru a stimula şi îmbunătăţi convergenţa, pentru a apăra şi promova coeziunea pe teritoriul UE". El a subliniat că România oferă Uniunii Europene "entuziasm şi credinţă în proiectul european".
"Noi, cei mici şi ultimii sosiţi în Uniune, credem mai mult decât cei mari şi aşa cum nu vrem să abandonăm Regatul Unit, ne vom bate şi pentru o Uniune puternică, unită, cu o singură viteză şi care nu lasă pe nimeni în urmă", a spus Tăriceanu.
Graham Watson a apreciat că Marea Britanie nu va părăsi Uniunea Europeană.
"Eu aş putea prezice că Marea Britanie nu va părăsi Uniunea, fie printr-un al doilea referendum, fie printr-un vot în Parlament în favoarea retragerii cererii de părăsire a Uniunii. Într-una din formele acestea, Marea Britanie va rămâne membră a Uniunii Europene. S-ar putea să mă înşel şi dacă mă înşel îmi voi lua un paşaport italienesc, pe care îl am prin căsătorie, şi voi face campanie pentru ca Scoţia să revină în Uniunea Europeană. Dar cred că nu va fi cazul", a spus el.
Graham Watson a opinat la rândul său că Uniunea Europeană "nu funcţionează întotdeauna aşa cum ar trebui să funcţioneze".
"Nu am creat o Uniune Europeană care este întotdeauna prietenoasă faţă de cetăţenii săi. (...) Trebuie să ne asumăm răspunderea pentru Uniunea Europeană pe care o creăm, pentru că nu există niciun deus ex machina, nu există niciun Bruxelles. Există doar 27 sau 28 de guverne naţionale care lucrează împreună pentru a-şi rezolva problemele comune", a spus el.
Daniel Barbu, candidat ALDE la alegerile europarlamentare, a apreciat că în prezent există două ameninţări la adresa liberalismului: populismul de tip naţionalist şi protecţionismul.
"Europa va avea cu siguranţă un viitor, nu ne putem îndoi de asta. Noi, ca liberali, trebuie să ne dorim ca acest viitor al Europei să fie liberal. Şi două ameninţări sunt clare la adresa liberalismului. Pe de o parte, una despre care toată lumea vorbeşte şi care - daţi-mi voie să nu mi se pară atât de importantă, pe cât este de regulă prezentată - şi anume ameninţarea populismului de tip naţionalist, a euroscepticismului. Nu există cu adevărat un euroscepticism, ci doar tendinţa unor partide - să le numim provizoriu suveraniste - din diferite ţări ale Uniunii, adesea din ţări extrem de importante, precum Franţa, Italia, Germania, Austria sau Marea Britanie, partide care îşi doresc un alt design al Europei. Nu sunt împotriva proiectului european, ci sunt împotriva actualelor practici europene. Celălalt pericol care mi se pare mult mai direct la adresa liberalismului, a principiilor şi valorilor pe care noi, ca liberali, încercăm să le promovăm (...) este protecţionismul, care tot din direcţie franceză începe să pară un fenomen extraordinar de consistent, şi ca atare, o ameninţare directă la adresa pieţei unice", a spus Daniel Barbu. AGERPRES