Alegerile locale de duminica trecută au fost primele la care au participat formaţiunile conduse de Călin Popescu Tăriceanu şi Traian Băsescu de la momentul înfiinţării. Apărute în 2015 şi 2014, ALDE şi PMP şi-au testat pentru prima oară forţa în competiţia electorală, iar rezultatele obţinute ar putea reprezenta un indicator pentru alegerile parlamentare din toamnă, când ambele partide vizează o poziţie influentă în viitorul Parlament.
ALDE şi PMP şi-au măsurat pentru prima oară forţele la alegerile locale, iar scorurile înregistrate le-ar putea oferi imaginea exactă în vederea alegerilor parlamentare din toamnă. Fiind partide care depind în mare proporţie de imaginea liderilor fondatori, ambele formaţiuni au depins încă de la înfiinţare de popularitatea liderului-locomotivă. La umbra discursului anti-justiţie promovat de C.P. Tăriceanu, ALDE a depăşit PMP la scrutinul de duminică. Partidul lui Tăriceanu a obţinut aproape 6% din primăriile din toată ţara, ceea ce s-ar traduce prin 64 de posturi de primar în teritoriu, în vreme ce PMP-ul lui Traian Băsescu se poate lăuda cu doar 18 primării. Prin comparaţie, UNPR – fostul partid balama în Guvernul Ponta – a obţinut 26 de mandate de primar. Tăriceanu l-a depăşit pe Băsescu şi la Consiile Judeţene, acolo unde ALDE a sărit de 6%, iar PMP a rămas în marja a 4%. Alianţa cu social-democraţii îl va ajuta pe Tăriceanu să facă majorităţi cu PSD în 27 de judeţe, în 11 dintre acestea sprijinul ALDE fiind decisiv pentru oamenii lui Dragnea. Şi la Consilii Locale, ALDE (6,62%) a depăşit Mişcarea Populară (4%).
Băse l-a bătut la Bucureşti
Situaţia din restul ţării e inversă faţă de rezultatele înregistrate de cele două partide în Capitală. Candidatul PMP, Robert Turcescu, a fost votat de 6,43% dintre bucureşteni, în vreme ce senatorul Daniel Barbu, care a candidat din partea ALDE, a scos doar 3% din sufragii. Înaintea campaniei au existat zvonuri că Băsescu şi Tăriceanu vor candida amândoi pentru primăria Capitalei, pentru a creşte partidele în sondaje. Fostul preşedinte a recunoscut că s-a gândit serios să candideze, însă a renunţat la idee după ce Parchetul l-a pus sub urmărire penală pentru spălare de bani. Mişcarea lui Băsescu a depăşit partidul lui Tăriceanu şi la votul pentru consilieri generali, acolo unde PMP a sărit de 7%, iar ALDE a obţinut puţin peste 6%. Chiar şi aşa, alături de PSD şi UNPR, formaţiunea lui Tăriceanu va deţine majoritatea în Consiliul General, la fel cum se va întâmpla şi în cazul celor şase sectoare.
Scorurile obţinute la locale vor fi luate în calcul de ambele partide în perspectiva alegerilor legislative din noiembrie, când se va reveni la votul pe liste de partid, iar pragul pentru intrarea în Parlament este de 5%. Alegerile locale au demonstrat că ALDE şi PMP vor concura în toamnă pentru titlul de “a treia forţă politică” a ţării, unul extrem de important în contextul în care nici PSD, nici PNL nu par capabile să obţină singure majoritatea. Aici ar putea conta din nou alianţa dintre Dragnea şi Tăriceanu, iar ALDE să candideze pe liste comune cu PSD, o decizie în acest sens fiind luată în calcul în Kiseleff. „Rămâne să luăm o decizie importantă: cum candidăm la alegerile parlamentare, pe liste comune, pe liste separate. Dar asta e o decizie atât de importantă încât trebuie să facem o analiză serioasă”, a declarat Liviu Dragnea.
“ALDE şi PMP sunt partide de căzături. Aşteaptă nemulţumiri în marele PNL. Băsescu şi Tăriceanu se străduiesc amândoi să pescuiască în ape tulburi” Vasile Blaga, copreşedinte PNL, în aprilie