Călin Popescu Tăriceanu a declarat că măsura decretării stării de urgență luată de președintele Klaus Iohannis trebuia luată mai demult, în contextul evoluției răspândirii coronavirusului. Liderul ALDE a a atras atenția să nu existe o restrângere excesivă a drepturilor și libertăților individuale.
„Măsura decretării stării de urgență trebuia luată deja cu ceva timp în urmă având în vedere evoluția răspândirii epidemiei în alte țări și, practic, experiențele pe care le-au parcurs deja celelalte țări, din care trebuia să tragem niște învățăminte. Sunt trei paliere pe care trebuie analizate instituirea stării de urgență”, a afirmat Călin Popescu Tăriceanu, luni, într-o intervenție telefonică la Realitatea Plus.
Acesta a precizat că trebuie avut grijă să nu existe o limitare excesivă a drepturilor și libertăților individuale cuprinse în Constituție. El mai spune că nici în Parlament nu ar trebui să fie excese, atunci când Legislativul va aproba sau respinge decizia șefului statului.
„Primul este cel legat de limitarea drepturilor și libertăților individuale prevăzute în Constituție și aici trebuie să fim foarte atenți pentru că măsurile trebuie să fie strict proporționale cu gravitatea situației pentru a nu restrânge excesiv aceste drepturi și libertăți. De altfel, decretul va fi trimis Parlamentului, care are obligația constituțională ca în termen de 5 zile să îl aprobe sau eventual să îl respingă. Cred că aici trebuie să fim extrem de atenți pentru a nu avea loc excese”, a explicat Tăriceanu.
Președintele ALDE a adăugat că decretul nu discută foarte detaliat de măsurile care trebuie luate în domeniul medical, ci mai mult de proceduri.
„Al doilea plan este cel medical, sanitar, aș spune, unde decretul vorbește foarte puțin despre măsurile care trebuie luate și discută mai mult despre pârghiile care trebuie folosite în sistemul medical, fie pentru angajarea de personal suplimentar, fie referitor la procedurile de achiziție fără licitație, prin achiziție directă. Și aici doresc să avertizez autoritățile să nu profite de această situație pentru a da tunuri comerciale prin achiziția de medicamente sau echipamente în zonă sanitară, pentru că, sigur, știm că aceste tentații există și va trebui să existe o monitorizare extrem de severă a acestor achiziții directe, fără licitație”, a completat Călin Popescu Tăriceanu.
Nu în ultimul rând, el vorbește despre al treile plan, cel economic și măsurile economice care „nu se văd în decretul privitor la starea de urgență”.
„Guvernul trebuie să ia neîntârziat măsuri de prevenire a catastrofei care se prefigurează în zona economică”, a conchis Tăriceanu.
Președintele Klaus Iohannis a anunțat că decretul prin care se impune stare de urgență cuprinde măsuri sociale și economice, suspendarea cursurilor în școli și sistem universitar și preuniversitar. Totodată, pot fi plafonate prețurile la servicii, combustibil și medicamente.
În cadrul stării de urgență pot fi închise gradual pucntele de frontieră, hoteluri, cafenele, cluburi și alte locuri publice a mai spus șeful statului.
Președintele a adăugat că: „Instituirea stării de urgență produce efecte și în domeniul justiției. În această perioadă, activitatea de judecată va continua doar în cauzele de urgență deosebită. Lista acestor cauze se stabilește de conducerea Înaltei Curți de Casație și Justiție și, respectiv, de colegiile de conducere ale curților de apel, iar Consiliul Superior al Magistraturii va da îndrumările necesare asigurării unor practici unitare. Pentru judecarea proceselor, instanțele pot da termene scurte, de la o zi la alta sau chiar în aceeași zi, și vor dispune măsurile necesare pentru desfășurarea ședințelor de judecată prin videoconferință”.