Călin Popescu-Tăriceanu a anunţat vineri că va candida la funcţia de preşedinte ALDE, partidul urmând să fie condus şi de 17 vicepreşedinţi.
El a precizat că Delegaţia Permanentă a dezbătut vineri modificările la statut, care vor fi supuse aprobării Congresului vineri după-amiază, şi a aprobat ordinea de zi pentru sâmbătă.
Sâmbătă dimineaţă vor lua cuvântul invitaţii la Congresul ALDE, vor fi prezentate şi dezbătute patru rezoluţii (moţiuni) şi apoi vor fi alese structurile de conducere - preşedinte şi 33 de membri ai Biroului Politic Executiv.
"Din cei 33 de membri, 17 sunt vicepreşedinţi, iar 16 membri. De asemenea, vor mai fi aleşi 12 membri supleanţi. Alegerea se va face în mod liber, nu există listă. Se depun candidaturile şi în ordinea descrescătoare a voturilor vor fi stabiliţi cei care devin membri în Biroul Politic Executiv. Primii 17 vor deţine funcţia de vicepreşedinte şi următorii 16 funcţia de membru. Voi candida la funcţia de preşedinte", a afirmat Tăriceanu, vineri, după Delegaţia Permanentă a ALDE.
Potrivit acestuia, vor exista două moduri de prezentare a candidaturilor. "Aceste candidaturi se vor trimite pe mail, cv-urile profesional şi politic, şi vor fi urcate pe site-ul ALDE Bucureşti. Toţi cei care sunt candidaţi şi vor să se prezinte vor avea posibilitatea să o facă mâine în timpul Congresului, la tribună", a adăugat Tăriceanu.
Referitor la statut, Tăriceanu a subliniat că vor fi mai multe nivele de structuri de conducere.
"Forul suprem în orice partid e Congresul, sub Congres este Delegaţia Permanentă, sub Delegaţia Permanentă este Biroul Politic Central, sub Biroul Politic Central este Biroul Politic Executiv de care v-am vorbit înainte şi apoi este preşedintele. Sigur că structurile executive într-un partid sunt alcătuite în principal din preşedinte şi Biroul Politic Executiv. Aşa va fi la ALDE, urmând să utilizăm pentru anumite atribuţii şi celelalte structuri pe care le-am definit - Biroul Politic Central şi Delegaţia Permanentă", a explicat Tăriceanu.
El a spus că două dintre rezoluţii "vor fi pe teme eminamente politice".
"Prima este legată de drepturile şi libertăţile cetăţeneşti şi funcţionarea statului de drept. A doua este referitoare la rolul României în Europa şi rolul pe care România trebuie să îl joace în perspectiva evoluţiei UE, a proiectului european. A treia rezoluţie este referitoare la situaţia pe care aş spune-o de supra-reglementare care funcţionează în România unde avem un număr imens de legi, hotărâri de guvern, ordonanţe, care se suprapun şi care fac ca justiţia să fie greu accesibilă cetăţenilor obişnuiţi şi a patra rezoluţie va fi una pe teme exclusiv economice şi sociale", a arătat Tăriceanu. AGERPRES