Deocamdată, potrivit legii, preşedintele, vicepreşedintele şi şefii de secţii de la Instanţa Supremă sunt „numiţi de către preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii ÎCCJ care au funcţionat la această instanţă cel puţin doi ani”. Iniţiativa lui Tăriceanu l-ar lăsa pe şeful statului fără acest drept şi ar permite Instanţei Supreme să-şi aleagă conducerea în mod autonom, fără implicarea po-liticienilor. „Vreau să schimbăm mecanismul prin care înainte interveneau pre-şedintele, ministrul Justiţiei, deci factori politici, scoatem de sub incidenţa factorului politic complet şi lăsăm CSM, pentru procurori, şi ÎCCJ, pentru judecătorii Înaltei Curţi, să aleagă preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii”, şi-a explicat fostul pre-mier demersul. Tăriceanu a p r o p u s î n acelaşi timp ca şi revocarea din funcţie a conduc e r i i Instanţei Supreme (preşedinte, vicepreşedinte, şefi de secţii) să se facă „de ÎCCJ, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor acestora sau la cererea adunării generale a instanţei”, şi nu de către preşedintele României, la propunerea CSM, aşa cum prevede legea în acest moment.
Putere totală pentru CSM
Propunerea lui Tăriceanu ar schimba şi modul în care sunt numiţi procurorul general, procurorii-şefi ai DNA şi DIICOT, adjuncţii acestora şi şefii de secţie ai acestor Parchete. În prezent, aceste numiri sunt făcute de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul CSM. Dacă iniţiativa lui Tăriceanu ar deveni lege, CSM ar face toate numirile în aceste funcţii „dintre procurorii care au o vechime minimă de zece ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată”.