Vremea relațiilor privilegiate dintre cancelarul Germaniei și liderul de la Kremlin pare să fi apus. În timp ce liderul opoziției ruse, Aleksei Navalnîi, se află în comă indusă, la doar câteva minute distanță de biroul Angelei Merkel din Berlin, șefa executivului german este extrem de iritată de atitudinea sfidătoare a președintelui Vladimir Putin, care a refuzat propunerea sa de a deschide o anchetă asupra presupusei otrăviri a disidentului de la Moscova.
Considerată de mult timp un intermediar al președintelui rus în relațiile Kremlinului cu Occidentul, Angela Merkel este extrem de frustrată de lipsa de flexibilitate manifestată de Vladimir Putin în cazul lui Aleksei Navalnîi, care fusese transferat, sâmbăta trecută, în stare de comă, din Rusia în Germania, după ce băuse ceai într-un aeroport. Iritarea neobișnuită a cancelarului german a fost confirmată pentru „Bloomberg” de către două surse apropiate de Merkel, care au preferat să-și păstreze anonimatul. Deși, în general, cancelarul își alege cu grijă vorbele, tonul Angelei Merkel pare să fi suferit o schimbare radicală, luni, la mai puțin de două ore după ce medicii germani au anunțat că, foarte probabil, cel mai vehement dintre criticii lui Putin a fost otrăvit cu o substanţă activă din clasa colinesterază. Viteza cu care Merkel a reacționat, cerând Kremlinului să investigheze urgent și transparent incidentul, a fost un semnal adresat Moscovei, în privința importanței pe care liderul german o acordă acestui caz, au adăugat sursele citate. De altfel, presupusa otrăvire a lui Navalnîi a trecut acum în fruntea unei liste a nemulțumirilor transmise rușilor de către liderii germani, care mai cuprinde un asasinat comis vara trecută, în plină zi, într-un parc din Berlin, precum și un atac cibernetic lansat în 2015 asupra Camerei Inferioare a Parlamentului din Germania. De atlfel, în luna mai, Merkel calificase presupusa implicare a Rusiei în atacul informatic asupra Bundestag-ului drept „scandaloasă”, iar în decembrie, 2019, ultima ei întâlnire cu Putin s-a axat pe atentatul din parcul Tiergarten, în spatele căruia procurorii germani au stabilit că se află tot Moscova.
Și-a pierdut influența
Problema cu care se confruntă Merkel în prezent în relația cu Kremlinul pare să fie aceea că, oricât de mare ar fi fost în trecut influența cancelarului german asupra lui Putin, trecerea de care se bucură în prezent pe lângă liderul rus se apropie de zero. De altfel, încrederea dintre Merkel și Putin pare să atingă acum un minim fără precedent, relațiile bilaterale răcindu-se continuu, de la invadarea Crimeei, de către Rusia, în 2014. Primele semne au apărut imediat după anexarea Crimeei, când toate demersurile și presiunile diplomatice exercitate asupra Moscovei, ce au culminat cu excluderea Rusiei din G8, nu au schimbat cu nimic situația de pe frontul ucrainean. Acum, după ce a cerut administrației de la Moscova demararea unei investigații în cazul Navalnîi, Merkel a fost trimisă la plimbare de către purtătorul de cuvânt al Kremlinului, care a declarat că nu e nevoie de nicio anchetă, deoarece acuzația privind o eventuală otrăvire a principalului opozant al lui Putin nu a fost încă dovedită.
„Nord Stream 2”, în pericol?
În actualul context internațional, în care președintele Donald Trump este preocupat doar de campania pentru realegerea sa la Casa Albă, iar mandatul Angelei Merkel în fruntea Germaniei se apropie de sfârșit, anul viitor, Putin pare să acționeze fără mari constrângeri. Cu toate acestea, pe fondul mișcărilor anti-Kremlin din Extremul Orient al Rusiei și al revoltei populare contra liderului din Belarus, susținut de Mosova, este foarte posibil ca presupusa otrăvire a lui Navalnîi să provoace un nou val de presiuni occidentale la adresa Rusiei. De altfel, chiar în partidul lui Merkel se aud tot mai multe voci care cer sancționarea dură a Rusiei. În acest context, proiecte precum „Nord Stream 2”, gazoductul rusesc ce ar urma să aducă gaze din Rusia direct în Germania, apărat până acum de guvernul lui Merkel în fața criticilor virulente venite atât din partea SUA, cât și a unor membri ai UE, ar putea fi puse în pericol, atenuând agresivitatea Moscovei.
„Cerem UE și Berlinului să ia măsuri mult mai dure împotriva asasinatelor sponsorizate de state”.
Michael Brand, lider al Uniunii Creștin-Democrate din Germania