Ţara noastră are printre cele mai mici taxe şi impozite din Uniunea Europeană, atât pe consum, cât şi pe venit şi afaceri. Mai prost stăm la contribuţiile sociale, respectiv la CAS (contribuţia pentru pensie) şi CASS (contribuţia pentru sănătate) unde ocupăm poziţia a şaptea din cele 27 de ţări din UE. Însă, de anul viitor, România ar putea deveni ţara cu cel mai mic impozit pe venit din UE şi cu al patrulea cel mai mic impozit pe profit, dacă promisiunile din programul de guvernare se vor adeveri. Şi contribuţiile sociale vor scădea şi vom coborî pe locul 11. Iar din 2019, vom avea şi al doilea cel mai mic TVA din UE, după Luxemburg.
Scăderile de taxe şi impozite din ultimii ani ne-au transformat într-una dintre cele mai atractive ţări din punct de vedere al fiscalităţii. Problema este că reducerile de taxe au fost orientate mai mult către zona de consum. S-a micşorat TVA-ul în condiţiile în care consumul este într-o permanentă creştere în ultimii trei ani, însă stimularea lui a dus la importuri din ce în ce mai mari şi, deci, la deterioararea balanţei comerciale.
Din păcate, reducerile de taxe nu au fost ţintite către acele zone care ar fi contat ca să devenim atractivi pentru investitori. Degeaba avem un impozit pe profit mic comparativ cu celelalte state din zonă, dacă avem printre cele mai mari contribuţii sociale atât la angajator, cât şi la angajat.
Taxa pe valoarea adăugată (TVA). România are a treia cea mai mică cotă standard de TVA din Uniunea Europeană, 19%. La egalitate cu Cipru şi Germania. Cea mai mică cotă o are Luxemburgul 17% , urmat de Malta 18%. Şi în ceea ce priveşte cota redusă de TVA suntem printre cei care beneficiază de cele mai ofertante cote pentru multe alimente, servicii hoteliere şi de restaurante, produse medicale etc. Mai mult, începând cu 1 ianuarie 2019, Guvernul va reduce cota TVA de la 19% la 18%, Astfel, vom avea a doua cea mai redusă cotă din UE, după Luxemburg.
Impozit pe profit. România se numără printre ţările cu cel mai mic impozit pe profit din rândul tuturor economiilor UE. Cota de 16% este mult mai mică în raport cu cota mediei europene, de 25,3%. Numai în patru ţări, afacerile sunt mai puţin taxate decât la noi. Topul este condus de vecinii bulgari care au o cotă a impozitului pe profit de numai 10%, urmaţi de ciprioţi care au 12,5% şi de lituanieni şi letonieni care au 15%.
Impozit pe venit. Cu o cotă de 16%, ţara noastră se află şi la acest capitol printre statele cu cel mai mic impozit pe venit. Există numai cinci state în UE care au cotă mai mică: Bulgaria (10%), Ungaria, Cehia şi Lituania care au o cotă unică de 15%. În schimb, statele mari din centrul Europei nu au o cotă unică de impozitare, ci aplică un impozit progresiv salariaţilor. Veniturile mici sunt impuse cu cote reduse de impozitare sau nu sunt deloc impozitate, în timp ce câştigurile mari sunt impozitate şi cu 50-55%. În plus, în aceste ţări care nu au cotă unică se practică sistemul deducerilor acordate angajaţilor, iar impozitul se aplică după ce din venit se scad respectivele deduceri.
De anul viitor, impozitul pe venit va scădea de la 16% la 10% (0% sub 2.000 lei brut). Vom avea astfel cel mai mic impozit pe venit dintre toate statele din Uniunea Europeană. Mai mic chiar şi decât bulgarii care au cotă unică de 10%, dar noi vom avea şi o tranşă de 0% pentru veniturile sub 2.000 de lei.
Contribuţii sociale. În schimb, la impozitele pe muncă, respectiv CAS şi CASS, România are al şaptelea cel mai mare cost al contribuţiilor de asigurări sociale din 27 de ţări ale Spaţiului Economic European. În contextul în care plafonarea bazei de calcul a fost eliminată din 1 februarie 2017, România impune contribuţii comparabile cu Germania şi Belgia, dar nu oferă şi beneficii comparabile asiguraţilor, potrivit unei analize publicate recent de firma de audit şi consultanţă Deloitte România. Cele mai mari costuri ale contribuţiilor de asigurări, de peste 45%, sunt în Franţa, Ungaria, Belgia, Grecia şi Italia. La polul opus se poziţionează Malta, Bulgaria, Cipru, Islanda şi Irlanda. Ţările cu cele mai mari costuri sunt şi cele care nu au plafon, susţine unul dintre directorii Deloitte România, Monica Ţariuc. Din 2018, România ar putea să revină aproape de mijlocul clasamentului, pe poziţia 11, luând în considerare reducerea ratei cumulate a contribuţiilor de la 39,25% la 35%, prevăzută în programul de guvernare.
În 2018, România ar urma să elimine patru din cele şase categorii de contribuţii de asigurări existente, să le transfere integral la angajat şi să reducă rata cumulată a acestora de la 39,25% la 35%, potrivit programului de guvernare.
Guvernul a lansat programul de microindustrializare prin care firmele pot beneficia de alocaţii nerambursabile de maximum 450.000 de lei pe proiect. Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat va deschide o sesiune de depunere a cererilor în perioada 21-31 august, având pentru acest an un buget de 75 de milioane de lei. Prin acest program se finanţează implementarea planurilor de afaceri, în ordinea descrescătoare a punctajelor obţinute.
Accize la carburanţi
Preţul benzinei din România este în prezent al doilea cel mai mic în rândul celor 28 de state din Uniunea Europeană, dar va ajunge similar cu nivelul din Austria după majorarea accizelor de la 1 septembrie. Cel al motorinei însă va fi semnificativ mai mare decât în Austria sau Luxemburg, după majorarea accizelor de la 1 septembrie. Acum, preţul mediu la pompă al unui litru de benzină dintr-un sortiment ieftin (fără plumb, cifra octanică 95) este în România de 4,60 lei. După majorarea accizelor, de la 1 septembrie, preţul mediu al unui litru de benzină din cel mai ieftin sortiment va ajunge la 5,05 lei. În prezent, România are cea mai ieftină acciză la benzină din UE, respectiv 362,32 euro-1.000 de litri. La motorină avem a treia cea mai ieftină acciză din UE, după Lituania (330,17 euro/1.000 de litri) şi Bulgaria (330,3 euro/1.000 de litri). Din septembrie, accizele vor creşte cu 22% pentru benzină şi cu 14% pentru motorină, potrivit noilor niveluri din proiectul de act normativ.
În prima jumătate a acestui an, Bugetul general consolidat a adunat 117, 23 miliarde de lei, adică 14,4% din PIB-ul estimat de 816,5 miliarde de lei. Dacă ritmul se va menţine la fel şi în cea de a doua parte a anului, vom aduna venituri la buget sub 29% din PIB. Este cu mult sub media europeană de 40% din PIB, chiar şi bulgarii trec de 30%. Preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, a declarat în nenumărate rânduri că procentul foarte mic se datorează, pe de o parte, unei slabe colectări a taxelor de către ANAF, iar, pe de altă parte, reducerilor de taxe şi impozite adoptate în ultimii ani.