Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 38/2003, privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere, a fost înscris pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților (sub rezerva depunerii raportului) luni, 28 octombrie. Pe lista expunerii de motive se aflau mai multe prevederi menite să modernizeze transportul în regim de taxi.
Modificările Legii taximetriei s-ar putea vota la începutul anului viitor, de noul Parlament, dar pașii decisivi au fost făcuți, pentru a egala șansele firmelor de taxi cu cele ale companiilor de transport alternativ. După aceste modificări, taximetriștii vor o nouă lege care să schimbe total condițiile desfășurării acestei activități, făcându-le similare în totalitate cu cele ale transportului alternativ – mai ales în ceea ce privește acordarea licențelor de transport și a facilităților fiscale de care au beneficiat până acum doar companiile de „ridesharing”.
Prin modificările legislative, taxiurile vor avea și ele plată electronică, prin carduri sau aplicații mobile, la fel ca Uber și Bolt. De asemenea, taximetriștii vor beneficia de o relaxare privind regulile, pe modelul legii transportului alternativ. Proiectul propune o relaxare a regulilor privind utilizarea autovehiculelor în activitatea de taxi.
Aceeași activitate, dar în condiții diferite
Până acum, taximetriștii erau obligați prin lege să folosească doar mașini cumpărate în leasing sau vânzare-cumpărare, dar noul cadru legislativ va permite și utilizarea mașinilor închiriate sau în comodat - la fel ca în cazul transportului alternativ -, ceea ce ar putea deschide noi oportunități pentru cei care doresc să intre în acest domeniu.
„Avem același tip de transport și aceeași activitate, ceea ce înseamnă că putem avea o lege a taximetriei cu prevederi similare celei a transportului alternativ. Va fi mai lejer accesul la această profesie, pentru că noi eram obligați, până acum, să avem doar mașini în proprietate sau în leasing. După ce se va modifica legea, vom avea și noi mașini în închiriere”, a explicat Vasile Ștefănescu, președintele Confederaţiei Operatorilor de Transport Autorizaţi din România (COTAR).
Modificările legii taximetriei mai prevăd și ca stațiile ITP să aibă capacitatea de a emite Certificatul de agreare în urma inspecției. Acest certificat va fi valabil și la verificările periodice ulterioare. Această măsură ar putea simplifica procesul de autorizare și ar reduce birocrația pentru taximetriști.
Alt aspect prevăzut de proiectul de lege este accesul taxiurilor pe benzile destinate transportului în comun – așa cum se întâmplă în mai multe țări europene. Această inițiativă ar putea contribui la fluidizarea traficului și la reducerea timpilor de așteptare pentru clienți, aspect care ar spori eficiența serviciilor de taxi.
Lobby internațional și campanii de denigrare
Lupta taximetriștilor din România cu firmele de transport alternativ a început în 2014, apoi s-a votat o lege separată de cea a taximetriei, în 2017, astfel încât firmele de „ridesharing” să intre în legalitate.
Chiar dacă în mod normal nu pot exista două legi diferite pentru reglementarea aceleiași activități, firmele de „ridesharing” au susținut că fac altceva decât taximetrie, pentru că la Uber, Bolt sau alte companii similare se dau comenzile printr-o aplicație modernă pe care taxiurile clasice nu o au, iar plata se face tot prin aplicație, printr-un sistem de calcul diferit de cel care stabilește prețul fix pe kilometru. Așa s-a „născut” transportul alternativ, deși taximetriștii au susținut că activitatea este tot taximetrie, cu mai multe facilități, inclusiv fiscale.
Războiul total dintre taximetriști și companiile internaționale de „ridesharing” nu s-a dus doar în România, ci la nivel mondial, dar lobby-ul a dus peste tot la reglementări prin dublarea legislației, astfel încât să introducă noua activitate ca fiind de sine stătătoare. În alte state au existat și procese pe rolul instanțelor de judecată și decizii ale Curților care arată că activitatea de „ridesharing” este similară cu taximetria, dar tot nu s-a renunțat la legea dublă care a creat în toate țările concurență neloială, avantajând „transportul alternativ” față de taximetria „clasică”.
Campaniile de comunicare ale companiilor de „ridesharing” au vizat în toate statele acuzații aduse taximetriștilor, nu doar în România. Ideea care s-a comunicat a fost că taximetria este desuetă, iar taximetriștii sunt niște „brute”, nu au educație, se comportă necivilizat și iau șpagă. Aceleași texte de denigrare a taximetriei ca activitate „retrogradă” s-au folosit în toate statele ocupate de noul „ridesharing”, pentru a convinge cât mai mulți consumatori să renunțe la a mai face comandă la firmele de taxi, îndreptându-se către noua variantă de transport care le promite confort la standarde moderne și digitalizare.
Documentele care au stat la baza anarhiei
În luna martie, după ce taximetriștii au reușit să avanseze cu procedurile pentru modificările legislative pe care și le doresc, Uber a organizat un protest, pentru a arăta că dacă legile vor fi similare, românii nu vor mai avea parte de un transport civilizat. În replică, COTAR le-a amintit celor de la Uber că au recunoscut, acum 2 ani, că la nivel internațional firma a creat și a alimentat multe dintre violențele din toate statele în care s-a încălcat grav legislația.
În 2022, în mass-media au ajuns 124.000 de documente despre activitățile Uber, iar după scurgerea de informații, Uber a recunoscut că a încălcat legile, a păcălit Poliţia şi a făcut lobby în secret pe lângă guverne și chiar a incitat la violențe de stradă, în cadrul unei strategii asumate la nivel global. Publicația „The Guardian” a condus o investigaţie globală asupra fişierelor scurse despre Uber, împărtăşind datele cu organizaţiile media din întreaga lume prin intermediul Consorţiului Internaţional de Jurnalişti de Investigaţie (ICIJ).
Peste 180 de jurnalişti de la 40 de instituţii media, inclusiv Le Monde, Washington Post şi BBC, au publicat rapoarte de investigaţie despre gigantul tehnologic. Și-au cerut scuze și au zis că nu mai fac. Într-un comunicat care răspunde la scurgerea de informaţii, compania a recunoscut „greşeli şi paşi greşiţi”, dar a spus că Uber a fost transformată, din 2017, sub conducerea actualului său şef executiv, Dara Khosrowshahi.
Purtătorul de cuvânt al lui Kalanick a spus că iniţiativele de expansiune ale Uber „au fost conduse de peste o sută de lideri din zeci de ţări din întreaga lume şi în orice moment sub supravegherea directă şi cu aprobarea deplină a grupurilor solide juridice, de politici şi de conformitate ale Uber”. Documentele scurse dezvăluie metodele folosite de Uber pentru a pune bazele imperiului său. Fiind finanţată cu fonduri de capital de risc fără precedent, Uber a subvenţionat puternic călătoriile, seducând şoferii şi pasagerii să acceseze aplicaţia cu stimulente şi modele de preţuri care nu ar fi sustenabile – ilegale în România, pentru celelalte firme.
Acum, taximetriștii se apropie de modificările legislative care i-ar aduce la același nivel cu transportul alternativ. Vasile Ștefănescu, președintele COTAR, a explicat, pentru Jurnalul, că după 10 ani în care taximetriștii au pierdut lupta împotriva firmelor internaționale de „ridesharing”, încercând să ceară modificarea legislației transportului alternativ pentru a o face similară cu cea a taximetriei, acum se merge în sens invers, egalând legea taximetriei cu cea a transportului alternativ, pentru a se înlătura discriminările.