Etiopia se află în dispută cu Egiptul și Sudanul în legătură cu acest proiect încă de la lansarea sa în 2011. Egiptul se bazează pe Nil pentru aproape toate nevoile sale de apă.
Ministerul egiptean de Externe a declarat că Etiopia nu ține cont de interesele țărilor din aval. Demnitarul a spus că umplerea „unilaterală" a rezervorului de către Etiopia a încălcat o declarație de principii semnată de cele trei țări în 2015 și a catalogat acțiunea Etiopiei drept „ilegală", potrivit BBC.
„Măsurile unilaterale ale Etiopiei sunt considerate un dispreț față de interesele și drepturile țărilor din aval și față de securitatea lor în domeniul apei, așa cum sunt garantate de principiile dreptului internațional", a spus diplomatul egiptean.
În replică, Etiopia susține că barajul de 4,2 miliarde de dolari nu le va reduce cota de apă din Nil.
„Este cu mare plăcere că anunț finalizarea cu succes a celei de-a patra și ultima etapă de umplere a barajului Renașterii", a declarat premierul etiopian Abiy Ahmed pe platforma X.
El a recunoscut că proiectul s-a confruntat cu „obstacole interne și externe". Barajul a început să genereze electricitate în februarie 2022.
Etiopia consideră că Marele baraj (Grand Ethiopian Renaissance Dam - Gerd) va dubla producția de electricitate a țării, oferind un impuls vital pentru dezvoltare, în condițiile în care, în prezent, jumătate din populația de 127 de milioane de locuitori nu are electricitate.
Obiectivul se află la aproximativ 30 km de granița Etiopiei cu Sudanul.
(sursa: Mediafax)