Aceasta trebuia să aibă loc pe 7 decembrie dar Azerbaidjanul refuză acum să poarte discuții cu Armenia, acuzând Franța că susține Erevanul.
Negocieri de pace au loc, în ultimele luni, între preşedintele azer, Ilham Aliev, şi premierul armean, Nikol Paşinian, acesta din urmă acceptând reuniunea "cu condiţia ca preşedintele Macron să fie prezent", a spus Aliev.
"Acest lucru înseamnă că întrevederea nu va avea loc", a concluzionat șeful statului azer.
Tensiunile din regiunea Nagorno-Karabah s-au amplificat din nou în ultimele luni.
Totodată, Federația Rusă nu este de acord cu medierea conflictului de către UE. Anterior, Moscova a mediat mai multe înțelegeri între cele două părți iar Kremlinul a transmis acum că este pregătită să găzduiască negocierile de pace dintre cele două state, foste sovietice.
În septembrie 2022, ciocnirile militare au provocat moartea a 286 de persoane din ambele tabere şi au dat naștere la îngrijorări privind izbucnirea unui nou conflict. În 2020 au murit 6.500 de oameni. Nagorno-Karabah este locuită în majoritate de armeni dar aparține istoric Azerbaidjanului. În anii 1990, când confictul a provocat moartea a circa 30.000 de oameni, încetarea focului a fost mediată de Rusia.
UE a fost gazda mai multor întâlniri între cei doi reprezentanți ai acestor state, în ultimele luni, lucru pe care Rusia nu-l vede cu ochi buni, considerând că blocul comunitar vrea să profite de războiul din Ucraina pentru a-și exercita influența în zonă.