Alegerile din Statele Unite sunt urmărite cu maximă implicare și în afara teritoriului american. Dezbaterile aprinse din campania electorală, confruntările Trump-Biden au trezit și la București un interes chiar mai mare decât cel stârnit de anul electoral românesc din care am reținut mai ales frauda generală nesancționată și tumbele juridice pentru instalarea unui primar incompatibil la Sibiu. Competitorii pentru Casa Albă au mulți suporteri și la noi; ei se contrează nu doar în mediul online, ci și în poziții publice angajante, ca și când s-ar afla în campanie electorală, convinși că efortul lor va influența votul de marți al americanilor. Opiniile acestei „diaspore” care nu voteză, dar participă emoțional la scrutinul american sunt formate mai mult de aspectele marginale ale cursei dintre republicani și democrați. Nici acuzațiile lansate de echipa lui Trump spre afacerile lui Biden din România nu a fost au fost dezvoltate de investigatorii de profesie ai societății civile, care au o istorie a finanțărilor pe filiera Soros.
Ceața informațională nu poate estompa diferențele mari dintre programele lui Biden și Trump . Ele trasează linii de direcție viitoare și în afara Americii, pentru că prima putere a Lumii exportă tensiunile ei interne. Divizarea actuală și violența din SUA au reverberații, ca unde de șoc vizibile în numeroase țări. Pozițiile divergente dintre Trump și Biden în economie (politica fiscală, impozitări), sănătate, investiții, apărare, energie, mediu vor influența după 3 noiembrie nu doar abordările din politicile naționale, ci și pe cele ale UE, FMI și NATO. Miza pentru ocuparea Biroului Oval este una globală, nu doar cursa tradițională dintre Elefant și Măgar.