Iniţiativa legislativă a Guvernului de a introduce o taxa pe sucuri, sub motivaţia oficială că o astfel de măsură ar contribui la îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei, ascunde, de fapt, disperarea Executivului de a scoate bani din piatră seacă pentru a astupa golurile bugetare. La un calcul sumar, o asemenea taxă, care în fapt va fi o acciză, ar aduce în plus în vistieria statului, în mod direct, circa 265 milioane de euro. Măsura va avea însă un efect de bumerang, pentru că ea va inflama piaţa neagră, iar pierderile bugetare vor fi pe măsură. De altfel, în urmă cu patru luni Parlamentul a respins un proiect de lege asemănător iniţiat, la acea vreme, de parlamentarii USR, una dintre motivaţii fiind că o taxare suplimentară ar fi o taxă discriminatorie..
Astăzi, în România, acciza pe vinuri liniştite (neşampanizate) este de zero lei/hectolitru, acciza pe bere este de 3,40 lei/hl şi 1,88 lei/hl (pentru micii producători). În acelaşi timp, acciza introdusă pentru sucuri este de 100 lei/hl şi 80 lei/hl. Ca o primă concluzie, ne putem gândi că astfel ministrul Orlando Teodorovici de la Finanţe vrea să descurajeze consumul de sucuri şi să-l încurajeze pe cel de alcool. Modul cum a ajuns la asemenea valori pentru sucuri a fost trecut sub tăcere de Guvern, dar mai mult ca sigur au fost calculate în funcţie de golurile bugetare. Cât despre un studiu de impact al unei astfel de măsuri nici nu poate fi vorba.
Guvernul pare animat de bune intenţii, dar efectele accizării sucurilor sunt însă negative şi cu efecte neprezentate sau neştiute de iniţiator. Trebuie spus de la început că scumpirea sucurilor va fi mai mare decât a lăsat Executivul să se înţeleagă. Acciza este stabilită între 0,8 lei pe litru şi un leu pe litru, în funcţie de conţinutul de zahăr. Aceasta se adaugă însă în preţ înainte de calcularea taxei pe valoarea adăugată. Astfel că dacă acum o sticlă de suc de un litru costă fără TVA, să zicem, 4 lei, cu TVA preţul final este de 4,36 lei (TVA 9%). Prin aplicarea unei accize de un leu/litru preţul fără TVA ar deveni 5 lei şi prin aplicarea TVA ar urca la 5,45 lei.
Acciza aduce şi alte scumpiri
Această scumpire este doar vârful aisbergului, pentru că introducerea accizei va aduce şi alte scumpiri. Cei care comercializează sucuri trebuie să se autorizeze ca antrepozit fiscal. Dacă se va merge pe aceeaşi formulă de evidenţiere a accizei ca în cazul alcoolului, va apărea o întreagă hârţogărie care va necesita un personal suplimentar.
Evaziunea fiscală va creşte
Potrivit lui Gheorghe Bejan, directorul executiv al Patronatului Zahărului din România, taxarea suplimentară gândită la Palatul Victoria va duce, inevitabil, la creşterea evaziunii fiscale. „Industria zahărului a fost distrusă ani de zile din cauza acestui fenomen şi numai reducerea TVA-ului de la 24% la 9% a dus la reducerea evaziunii în acest sector. Noua taxă ne va întoarce la acele vremuri, mai ales în zonele greu de control de către ANAF”, ne-a declarat Gheorghe Bejan. Asta va însemna nu doar că statul nu va încasa sumele suplimentare la care speră prin această iniţiativă, dar va pierde şi veniturile din TVA şi alte impozite.
După data de 4 iunie 2018, OMS a renunţat să mai recomande guvernelor taxarea alimentelor îndulcite. Rămâneau valabile doar marjele de consum recomandate.
Ce spune practica
Taxarea produselor alimentare şi a băuturilor răcoritoare în numele obezităţii sau al altor boli netransmisibile nu este o idee nouă. Zeci de state au experimentat astfel de impozite de-a lungul anilor, permiţând economiştilor să studieze impactul acestora. Rezultatele au arătat, în mod constant, că cererea de băuturi dulci, gustări şi alimente grase este constantă. Oamenii nu-şi schimbă în mod semnificativ obiceiurile de consum şi de cumpărare. Cantitatea de lichid consumată de o persoană este constantă în timp şi este o necesitate biologică. Pe de altă parte, oamenii răspund prin trecerea la mărci mai ieftine ale produsului sau la cumpărături din zone mai ieftine. Acest lucru conduce, mai degrabă, la un consum de băuturi de calitate inferioară, decât la un consum mai mic de calorii. Nu în ultimul rând, studiile au arătat că aplicarea unei taxe pe băuturile care conţin zahăr conduce consumatorii la consumul altor băuturi bogate în calorii, cum ar fi sucul de fructe, laptele sau alcoolul (bere şi vin).
Impactul asupra sănătăţii
Sucurile dulci acoperă doar o mică parte din aportul energetic al populaţiei (3%), iar acestea sunt consumate disproporţionat între palierele de vârstă. Consumul este mai mare mai ales la persoanele în vârstă de 11-18 ani, unde sunt cei mai puţini bolnavi, potrivit studiului ORO -România. Deoarece taxele pe surse, relativ minore ca aport de calorii, au doar un efect modest asupra consumului. În ţările unde a fost introdusă o astfel de taxă nu a existat nicio dovadă că taxele pe băuturile dulci ar fi redus incidenţa diabetului sau a obezităţii
Costuri economice asociate:
- mărirea aparatului de stat cu sarcini de implementare şi control, mărirea birocraţiei şi a incidenţei corupţiei;
- creşterea evaziunii fiscale care va scoate complet produsele din câmpul fiscalităţii, inclusiv din colectarea TVA şi a impozitului pe profit;
- evaziunea aprovizionează piaţa neagră cu cash şi o stimulează;
- ieşirea din câmpul fiscalităţii a serviciilor asociate (depozitare, transport, vânzare cu amănuntul, marketing etc.);
- dezechilibrarea şi distorsionarea întregii pieţe, nu numai a sucurilor;
- este stimulată munca la negru pentru produsele evazionate;
(Patronatul Zahărului din România)
440 kcalorii are un litru de suc, un litru de bere - 900 kcal, iar un litru de vin - 1.260 kcal.