În timp ce atenția internațională era concentrată asupra vizitei pline de fast a lui Donald Trump la Beijing, administrația americană intensifica discret presiunile asupra Cubei.
Blocada petrolieră impusă insulei a agravat dramatic criza economică și umanitară, provocând pene de curent care au paralizat orașe întregi.
Spitalele se confruntă cu lipsuri grave, școlile și universitățile au fost închise temporar, iar protestele de stradă - destul de rare în Cuba - au început să se înmulțească.
Concomitent, Washingtonul transmite semnale tot mai agresive. Avioane de supraveghere americane operează în apropierea insulei, iar presa din SUA susține că procurorii federali pregătesc un rechizitoriu împotriva lui Raúl Castro, fostul lider cubanez în vârstă de 94 de ani, nimeni altul decât fratele lui Fidel Castro, inițiatorul Revoluției Cubaneze.
În plus, Trump însuși a alimentat tensiunea, atunci când, după ce s-a lăudat cu răpirea lui Nicolás Maduro din Venezuela, a adăugat că „următoarea pe listă e Cuba”.
Strategia americană
Pentru administrația americană, obiectivul pare clar: accelerarea schimbării regimului de la Havana, printr-o combinație de presiune economică, izolare diplomatică și amenințare militară.
O intervenție directă ar fi însă incomparabil mai complicată decât operațiunile din Venezuela și ar risca să provoace un dezastru regional, mai ales în contextul conflictelor deja deschise în Orientul Mijlociu.
Tocmai de aceea, Casa Albă pare să mizeze pe epuizarea economică și psihologică a actualului regim cubanez.
Experți ai ONU avertizează însă că embargoul american riscă să încalce dreptul internațional și să devină o pedeapsă colectivă, aplicată populației civile.
Guvernul cubanez a recunoscut recent că rezervele de combustibil sunt aproape epuizate. Turismul - una dintre principalele surse de venit ale insulei - s-a prăbușit, iar compania canadiană „Sherritt” s-a retras dintr-un proiect minier strategic.
În același timp, mai multe state au renunțat la contractele pentru medicii cubanezi, diminuând astfel o sursă esențială de valută pentru Havana.
În acest climat tensionat, directorul CIA, John Ratcliffe, a efectuat o vizită în Cuba pentru a cere „schimbări fundamentale”. Potrivit informațiilor apărute în presa americană, administrația de la Washington solicită reforme economice rapide, închiderea centrelor de informații chineze și ruse de pe insulă și chiar îndepărtarea președintelui Miguel Díaz-Canel.
Adevăratele mize
Miza depășește însă granițele Cubei. Pentru Donald Trump, o schimbare de regim la Havana ar consolida imaginea unei Americi care își reafirmă dominația în emisfera vestică.
Secretarul de Stat, Marco Rubio, fiu al emigranților cubanezi și susținător al unei politici dure față de Havana, joacă un rol-cheie în această strategie.
Comunitatea cubano-americană rămâne un segment electoral important pentru Trump, iar reducerea valului migrator din Cuba - aflat într-o creștere accelerată în ultimii ani - ar fi bine primită de către susținătorii președintelui, reprezentând astfel un factor politic suplimentar pentru Casa Albă.
Problemele Cubei nu pot fi explicate însă exclusiv prin presiunea externă. Mulți cubanezi și-au pierdut încrederea în propriul regim, după eșecul reformelor promise în perioada apropierii diplomatice inițiate de către Barack Obama.
Reforma monetară lansată în 2021 s-a transformat într-un dezastru economic, amplificând inflația și sărăcia, într-o țară afectată deja de sancțiuni și ineficiență structurală.
Iar represiunea violentă a protestelor care au urmat a distrus speranțele unei părți importante a populației în capacitatea sistemului de a se reforma.
În același timp, în interiorul elitei cubaneze există fisuri evidente. Viceprim-ministrul Óscar Pérez-Oliva Fraga a declarat că Havana este dispusă să colaboreze cu companii americane în „sectoare-cheie”, însă Washingtonul consideră aceste deschideri insuficiente.
O parte a establishment-ului cubanez, inclusiv cercuri apropiate conglomeratului militar „Gaesa” - holdingul care controlează segmente importante din economia țării și este dirijat de către Forțele Armate Revoluționare cubaneze - pare interesată de un compromis cu SUA, mai ales dacă americanii ar garanta păstrarea privilegiilor economice.
Există și o miză economică majoră pentru companiile americane. Cu ani în urmă, reprezentanți ai organizației Trump analizau oportunități de investiții în hoteluri și terenuri de golf în Cuba.
O eventuală liberalizare accelerată a economiei, realizată în condițiile impuse de Washington, ar putea transforma insula într-o piață profitabilă pentru capitalul american, dar fără garanția unor beneficii reale pentru majoritatea cubanezilor.
Fără variante câștigătoare
Astăzi, Cuba pare prinsă între trei scenarii sumbre: continuarea colapsului economic, acceptarea unui acord dezechilibrat cu Statele Unite sau perspectiva unor atacuri militare.
În centrul acestor turbulențe se află o populație educată, obosită de lipsuri și de promisiuni neîndeplinite, care aspiră mai degrabă la stabilitate și oportunități decât la un nou conflict geopolitic.
Și chiar dacă Trump vorbește despre „preluarea” Cubei, nu este clar dacă viitorul insulei va fi trasat de Washington sau de poporul cubanez însuși.
Inconsecvența deciziilor luate la Casa Albă face imposibil de anticipat acest lucru.