Guvernul a decis, la propunerea Ministerului Finanţelor Publice, prelungirea cu o lună, de la 30 septembrie 2019 la 31 octombrie 2019, a termenului de depunere a notificării privind intenţia de restructurare a obligaţiilor bugetare, potrivit unui comunicat al ministerului.
MFP menţionează că măsura a fost luată pentru a acorda tuturor operatorilor economici timpul necesar adoptării acestei decizii de restructurare a datoriilor fiscale, întrucât luarea unei astfel de decizii presupune şi o consultare prealabilă atât cu organele fiscale de administrare ale ANAF, cât şi cu un expert independent pentru evaluarea posibilităţii îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege în cazul fiecăruia.
De asemenea, MFP precizează că o altă facilitate fiscală decisă în şedinţa de guvern, a fost ca ANAF să suspende executarea silită de la data notificării intenţiei de restructurare, şi nu de la data depunerii solicitării de restructurare, deoarece planul de restructurare cu datoriile incluse în certificatul de atestare fiscală trebuie întocmit imediat după notificare.
Potrivit comunicatului au mai fost decise şi alte modificări ale Ordonanţei Guvernului nr. 6/2019 privind instituirea unor facilităţi fiscale.
Astfel, în aplicarea cap.II din O.G. nr.6/2019, vor fi exceptate de la anulare accesoriilor aferente obligaţiilor bugetare principale reprezentând ajutor de stat de recuperat sau fonduri ce se cuvin bugetului Uniunii Europene.
Totodată, s-a mai decis ca operatorii economici care au notificat ANAF despre intenţia de restructurare a obligaţiilor bugetare să fie acceptaţi în procedurile de atribuire a contractelor de achiziţie publică până la data comunicării deciziei de aprobare sau respingere a restructurării obligaţiilor bugetare. Scopul acestei măsuri este de a permite debitorului să poată participa la licitaţii publice şi să poată întocmi un plan de restructurare viabil pentru depăşirea dificultăţilor financiare.
Ordonanţa 6/2019 se adresează companiilor cu datorii de peste un milion de lei către stat. Facilităţile prevăzute de actul normativ vizează anularea tuturor accesoriilor (dobânzi şi penalităţi de întârziere la plată) datorate pentru obligaţiile bugetare principale la data de 31 decembrie 2018, anularea a până la 50% din obligaţiile principale datorate la aceeaşi dată, condiţionată de achitarea a până la 15% din obligaţiile principale rămase de achitat anterior depunerii cererii de restructurare (pe anul 2019) şi eşalonarea obligaţiilor principale ce urmează a se achita după restructurare, pe parcursul a şapte ani, primul an putând fi un an de graţie.
Pentru a putea beneficia de restructurarea obligaţiilor bugetare compania nu trebuie să se afle în insolvenţă, să fie dizolvată sau să beneficieze de eşalonarea datoriilor potrivit Codului de procedură fiscală. De asemenea, firma trebuie să achite obligaţiile aferente anului 2019 până la data depunerii cererii de restructurare şi să prezinte în termen de maxim 6 luni de la intrarea în vigoare a ordonanţei un Plan de restructurare şi a un Test al creditorului privat întocmite de către un expert independent.
Statistica MFP arată că, la finalul anului trecut, 31 de companii de stat aveau datorii de peste 748 milioane de lei şi accesorii (dobânzi penalizatoare) de 981,4 milioane de lei, 28 de companii cu capital privat şi de stat aveau datorii de 529 milioane de lei şi accesorii de 388 de milioane de lei, 2.633 de firme cu capital privat aveau datorii de 12,9 miliarde de lei şi accesorii de 8,6 miliarde de lei, iar 30 de instituţii publice datorau statului 71,7 milioane de lei şi accesorii de 56 de milioane de lei.
O situaţie a contribuabililor cu datorii de sub un milion de lei indică faptul că, la sfârşitul anului anterior, 22.988 de persoane fizice (inclusiv PFA, II, IF sau profesii liberale) însumau datorii de 698,9 milioane de lei şi accesorii de 800 milioane de lei. De asemenea, 285.322 de companii cu capital privat aveau datorii de 16,6 miliarde de lei şi 9 miliarde de lei accesorii.