Astăzi, când toată suflarea românească stă cu ochii pe ecranele televizoarelor pentru a afla cum s-a votat acasă la marele nostru aliat strategic și cine va fi viitorul președinte al Statelor Unite ale Americii, și aici, la București s-a dat un vot deosebit de important. Camera Deputaților a adoptat, cu 175 de voturi „pentru”, 33 de voturi „contra” și 87 de abțineri, Legea prin care ziua de 4 iunie este instituită ca Zi a Tratatului de la Trianon. Vot care, după cum consemna într-o postare scrisă la cald, sub impactul emoțional al evenimentului, senatorul Titus Corlățean, inițiator al acestei legi alături de senatorul Șerban Nicolae, reprezintă”un semn de respect pentru sacrificiul și pentru faptele de glorie ale înaintașilor noștri care au pus mai presus de orice interesele naționale ale românilor și au făcut posibil actul Marii Uniri de la 1 decembrie 1918 și, respectiv încheierea Tratatului de Pace de la Trianon”.
Repet și întăresc, în condițiile în care opinia publică din România( mai corect spus: și opinia publică din România) este focusată pe subiectul alegerilor prezidențiale din SUA,a discuta despre votul de azi din Camera Deputaților în urma căruia această atât de necesară și, totuși, controversată lege a fost adoptată ar fi un semn că lansăm un subiect asupra căruia este prematur să ne pronunțăm. Ceea ce poate fi adevărat dacă ținem cont de faptul că, urmează să mai fie parcurse alte etape procedurale până când legea respectivă va fi promulgată de către președintele Klaus Iohannis și apoi publicată în Monitorul Oficial și care numai după aceea își va produce efectele. Motiv pentru care, foarte probabil,subiectul nu a figurat pe fluxul știrilor și,cu atât mai puțin, s-a bucurat de atenția președintelui Klaus Iohannis pentru a figura printre temele tele- recitativului de astă seară.
Cu toate acestea, mă încumet să cred că atât votul de astăzi din Camera Deputaților cât și modul în care vor reacționa președintele Klaus Iohannis și clasa politică după acest vot reprezintă un test deosebit de semnificativ pentru maturitatea și consistența instituțiilor democrației din scumpa noastră patrie. Să începem cu repartizarea voturilor, adică să vedem cine a fost pentru, cine contra, dar și cine s-a abținut. Așadar, „pentru” au votat 175 de deputați de la PSD, PRO România, PMP, de la minoritățile naționale, ca și deputați cu titlu individual, iar „împotrivă” 23 de deputați ai UDMR. Surprinzător de mare, 85, fiind numărul deputaților care s-au abținut, deși, dacă vedem că aceștia provin din rândurile PNL și USR, nu cred că mai avem motive de mare mirare. Și asta pentru că, deși prin abținerea la vot respectivele persoane au vrut să se declare neutre, argumentul nu rezistă. Într-adevăr,cum puți să fii neutru, adică nici cu „da” , nici cu „nu” atunci când este vorba despre consfințirea unei zile de omagiere a Tratatului care- după cum atât de sugestiv scrie prof.univ. dr.Adrian Năstase în „Cuvântul înainte” la recenta ediție a revistei „Perspective” apărută sub egida Fundației Europene Titulescu și consacrată Tratatului de Pace de la Trianon-, marchează recunoașterea internațională a „dreptului românilor de ai fi o singură țară, pe considerente de neam, limbă și credință”? Cu atât mai mult cu cât, după cum remarca tot Adrian Năstase, premierul în al cărui mandat România a negociat cu succes admiterea în Uniunea Europeană, „după terminarea războiului, Aliații(cu care fusese semnat Tratatul de Alianță dintre România și Antantă din august 1916 n.n.) nu au mai ținut cont de acest Tratat”. Nerecunoaștere sau, mai grav, contestare îndârjită a Tratatului de la Trianon care a devenit obsesie a unor politici revizioniste dintr-un anumit stat vecin. Și atunci mai poți să te declari „neutru” față de asemenea răstălmăciri grosolane, care contestă însăși identitatea statului nostru național,unitar, indivizibil și independent? Iar dacă, împotriva tuturor adevărurilor istoriei, continui să spui că „da”, cu ce preț o faci?
Pentru toate aceste motive, consider că electoratul românesc, fără deosebire de vârstă, profesiune, credință, apartenență politică și indiferent din care anume provincie istorică a țării provine, trebuie să țină foarte serios cont de această așa-zisă abținere. Care, de fapt, nu este decât o lașă și perfidă dezertare de la datoria de apăra și respecta Interesul Național al României Europene.
După cum menționam mai înainte, Legea Zilei Tratatului de la Trianon , în forma adoptată de către Camera Deputaților, urmează să ajungă pe masa președintelui Klaus Iohannis. Care, de data asta, nu mai are loc de întors și trebuie să o promulge în termen de 10 zile. Trebuie să o promulge, fiindcă nu o mai poate retrimite la Curtea Constituțională sau la Parlament. Poate, însă, să pretexteze promulgarea legii invocând eventuale contestări ale legii depuse de entități politice sau de personaje cu patent în specialitate.
În aceste împrejurări, mă raliez , în mod deschis și pe deplin, acelor voci responsabile ale societății românești care îi cer președintelui Klaus Iohannis să promulge cu maximă celeritate Legea Zilei Tratatului de la Trianon. Practic, mai devreme de termenul de 10 zile cât prevede Constituția. Demersuri între care se remarcă în mod deosebit mesajul transmis azi de către Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, asociația profesională de creație a publiciștilor și jurnaliștilor din țară și din comunitățile românești de peste hotare. Fapt demn de menționat și pe care uniunea noastră profesională și de creație îl menționează în mod expres, un asemenea demers nu este făcut doar în numele nostru, al jurnaliștilor și al publiciștilor, ci vine după ce segmente reprezentative ale opiniei publice ne-au cerut să îl demarăm și să îl transmitem până sus, în Dealul Cotrocenilor. Acolo unde își are biroul președintele Klaus Iohannis, cel care poate și trebuie să dea, în timp real, răspuns clar solicitării. Prin aceasta, domnia sa aflându-se în fața unui adevărat și extrem de sever test, putând să ne demonstreze dacă recunoaște sau nu consacrarea prin lege a Zilei Tratatului de la Trianon. O lege „care reprezintă, cu adevărat, o simbolistică esențială pentru identitatea românească și pentru statul român”.
Am citat,recunosc, din mesajul pe care l-a postat, astăzi, senatorul Titus Corlățean. Domnia sa fiind, după cum am menționat, inițiator al legii, alături de senatorul Șerban Nicolae, dar, după cum la fel de bine știm, una dintre personalitățile politice față de care președintele Klaus Iohannis are o aversiune declarată și înverșunată. Fapt care,indiscutabil, vine în contradicție cu imparțialitatea și echidistanța politică la care îl obligă statutul funcției de Președinte al României. Dar care aș vrea să cred că nu va afecta, în mod negativ, răspunsul domnului Klaus Iohannis la cererea de a promulga cu maximă celeritate Legea Zilei Tratatului de la Trianon.