Actualul ministru britanic de interne, Theresa May, care preia miercuri conducerea executivului de la Londra, este o eurosceptică prin convingere şi va avea ca principală sarcină să negocieze ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, scrie luni AFP într-o prezentare a profilului ei.
Deşi eurosceptică, Theresa May a ales la începutul anului să rămână alături de premierul David Cameron în tabăra care a susţinut rămânerea în blocul comunitar la referendumul din 23 iunie. Totuşi, ea s-a implicat puţin în campanie, însă a susţinut o limitare a imigraţiei, tema favorită a taberei favorabile Brexitului (părăsirea UE), fapt care a făcut-o credibilă pentru ambele tabere.
Jonglând abil între facţiunile pro şi anti-Brexit din Partidul Conservator, Theresa May a reuşit în final să se impună drept o candidată a consensului la conducerea partidului şi la succesiunea lui Cameron, care şi-a anunţat demisia după eşecul taberei anti-Brexit la referendum.
Ea este o conservatoare care se plasează mai degrabă în zona de dreapta a Partidului Conservator, chiar dacă în prezent are un discurs orientat spre temele mai sociale, încercând astfel să-şi estompeze imaginea de persoană insensibilă.
Theresa May s-a născut pe 1 octombrie 1956 la Eastbourne, oraş de coastă în sud-estul Marii Britanii. După ce şi-a terminat studiile de Geografie la Oxford, a lucrat la Banca Angliei, iar în 1986 şi-a început cariera politică, devenind consilier în districtul londonez Merton. După două eşecuri la legislative, în anul 1997 a fost aleasă deputată conservatoare în circumscripţia prosperă Maidenhead.
În perioada 2002-2003 ea a fost prima femeie care a ajuns secretar general al Partidului Conservator. Atunci a ieşit în evidenţă printr-o intervenţie în care i-a calificat pe conservatori drept 'nasty party' - la vremea aceea conservatorii fiind orientaţi puternic către dreapta -, afirmaţii ce i-au atras unele reacţii acide.
Între anii 1999 şi 2010, Theresa May a avut mai multe sarcini în guvernul din umbră al conservatorilor, din 2005 fiind mâna dreaptă a lui Cameron. Odată ajuns şef al executivului, în 2010, acesta a recompensat-o cu postul de ministru de interne, funcţie pe care May a deţinut-o neîntrerupt de atunci şi în care s-a remarcat prin fermitate, indiferent că a fost vorba despre delincvenţi, imigranţi ilegali sau predicatori islamişti.
I se reproşează lipsa de carismă, dar i se recunosc în egală măsură autoritatea şi competenţa. Conform publicaţiei Daily Telegraph, Theresa May poate fi tranşantă şi de o 'determinare feroce', motiv pentru care uneori este denumită 'noua Margaret Thatcher'. 'Ea are o putere de muncă incredibilă şi este foarte exigentă (...) Detestă riscul, este o persoană de încredere', afirmă una dintre colaboratoarele ei.
Printre punctele ei slabe sunt de remarcat o anumită răceală sufletească şi comunicarea, pe care însă încearcă să le corecteze, un exemplu în acest sens fiind transmiterea către presă a unei serii de fotografii personale, unele arătând-o îmbrăţisându-se tandru cu soţul ei, Philip John May, un bancher, sau altele cu ei doi la biserică în momentul căsătoriei, în anul 1980.
Profilul Theresei May pare apropiat de cel al cancelarului german Angela Merkel, ele având în comun faptul că sunt fete de pastori, nu au copii şi sunt două politiciene conservatoare deschise şi pragmatice.
'Nu fac înconjurul platourilor de televiziune. Nu stau la bârfe în timpul meselor. Nu o să beau prin barurile Parlamentului. Nu îmi afişez sentimentele. Doar îmi fac treaba', astfel se autodescrie viitoarea şefă a executivului de la Londra. Ea mai spune că îi place să gătească şi să se plimbe. Iar în grupurile restrânse ştie cum să-şi arate farmecul şi simţul umorului. Cât despre stilul ei vestimentar clasic, acesta este uneori atenuat de o pereche de pantofi fantezie, o excepţie de la regulă.
'Theresa este o femeie extrem de dificilă', comenta recent deputatul conservator, fost ministru, Kenneth Clarke. 'Următorul care-şi va da seama de acest lucru este Jean-Claude Juncker', a reacţionat ea cu umor, dând astfel tonul negocierilor cu preşedintele Comisiei Europene pentru ieşirea Marii Britanii din blocul comunitar.
Sursa: AGERPRES