De departe, punctul cel mai sensibil este eliminarea din legislație a abaterii disciplinare privind nerespectarea de către judecători și procurori a deciziilor CCR și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție. „Jurnalul” a descoperit că această eliminare din Statutul judecătorilor și procurorilor este „opera” Guvernului, care a inițiat proiectul de lege, însă, la Camera Deputaților, abaterea disciplinară a fost reintrodusă în lege. Pentru ca, doar câteva zile mai târziu, ea să fie din nou scoasă, la Senat. Al doilea „fitil” care arde este valul de pensionări din sistem, după apariția informațiilor privind intenția Guvernului de a majora vârsta de pensionare și de a reduce cuantumul pensiilor de serviciu ale magistraților. Numai ieri, Secția de Procurori de la CSM a aprobat pensionarea a 13 procurori, printre care se numără și procurorul-șef adjunct al DNA. Iar un alt motiv de agitație este hotărârea Secției de Judecători de la CSM, care a aprobat somarea Guvernului și a Parlamentului de a organiza dezbateri și negocieri cu sistemul judiciar, atunci când dorește să opereze modificări la legislația, pentru a nu risca „depopularea” instanțelor și parchetelor.
Știrea zilei de astăzi ar trebui să fie faptul că judecătorii Curții Constituționale sunt așteptați să ia în discuție sesizările de neconstituționalitate formulate de Avocatul Poporului și grupurile parlamentare ale AUR, USR și neafiliaților pe tema pachetului celor trei legi ale justiției. Una dintre chestiunile pe care CCR va trebui să le soluționeze este faptul că Parlamentul a votat propunerea Guvernului de eliminare din categoria abaterilor disciplinare pentru judecători și procurori a faptei de nerespectare a deciziilor Curții Constituționale și a deciziilor Înaltei Curți de Casație și Justiție în materia recursurilor în interesul legii sau a dezlegării unor chestiuni de drept.
„Jurnalul” vă prezintă modul în care această „scutire” a magistraților de la a respecta Constituția și deciziile Înaltei Curți a apărut în proiectul de lege, după care a dispărut, pentru ca, în final, să apară din nou, pentru a putea trece de votul Senatului, care a fost și camera decizională pe marginea acestei legi. Astfel, sub pretextul că „intrarea în vigoare a «legilor justiției» constituie jalon în PNRR”, dar și al aceluia că „prin programul de guvernare, Guvernul s-a angajat să asigure armonizarea legislației privind organizarea și funcționarea justiției în acord cu principiile MCV, GRECO, Comisia de la Veneția și Raportul CE privind statul de drept”, Executivul a trimis la Parlament un proiect de lege pentru modificarea Statutului Judecătorilor și Procurorilor, prin care se propune „eliminarea abaterii disciplinare care viza nerespectarea deciziilor Curții Constituționale ori a deciziilor pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea recursurilor în interesul legii”.
Deputații au reintrodus abaterea disciplinară în lege
Proiectul a fost înregistrat la Camera Deputaților chiar în prima zi a noii sesiuni parlamentare, în data de 1 septembrie 2022, iar, la data de 3 octombrie, Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru examinarea iniţiativelor legislative din domeniul justiţiei a hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege, cu mai multe amendamente admise. Iar „bomba” abia acum cade. La punctul 1397 din Anexa 1 a raportului Comisiei se regăsește un amendament depus de grupurile parlamentare ale PSD, PNL, UDMR și Minorităților Naționale, admis de membrii comisiei, prin care a fost reintrodusă în corpul legii abaterea disciplinară pe care Guvernul a abrogat-o.
La data de 4 octombrie 2022, în această formă, legea a intrat la vot, în Plenul Camerei Deputaților, unde a trecut cu 198 de voturi „pentru”, la 80 „împotrivă” și patru abțineri. Conform formei adoptate de Camera Deputaților, la articolul 271, litera „t” din Statutul Judecătorilor și Procurorilor, exista reglementarea potrivit căreia „constituie abateri disciplinare (…) nerespectarea în mod vădit şi nejustificat a hotărârilor Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, ale Curţii Europene
a Drepturilor Omului, a deciziilor Curţii Constituţionale şi a deciziilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursurilor în interesul legii ori în dezlegarea unor chestiuni de drept, în acord cu prevederile art. 20 şi art. 148 din Constituţia României, republicată”.
Amendamentul „minune” de la Senat
Deci, legea a trecut de Cameră cu acest amendament admis și votat. Ei, bine, Statutul Judecătorilor și Procurorilor a fost înaintat, în aceeași zi, Senatului, care a devenit camera decizională, unde, la data de 17 octombrie 2022, proiectul a fost luat, din nou, în discuție de Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru examinarea iniţiativelor legislative din domeniul justiţiei, unde au fost, din nou, primite amendamente.
Conform Anexei la raportul înaintat de această Comisie Plenului Senatului, la punctul 1391, a fost admis un amendament formulat de grupurile PNL și USR din Senat, prin care se elimină din corpul articolului 271, litera „t”. Adică exact prevederea conform căreia constituie abatere disciplinară nerespectarea de către magistrați a deciziilor CCR și ÎCCJ.
Cu această eliminare, legea a intrat la votul Plenului Senatului, în aceeași zi, unde a primit 83 de voturi „pentru”, 37 de voturi „contra” și 3 „abțineri”.
Actul normativ nu a putut fi încă promulgat
Așa cum precizam mai sus, Curtea Constituțională ia, astăzi, în discuție excepția de neconstituționalitate pe care Avocatul Poporului a ridicat-o în legătură cu legea prin care a fost modificat Statutul Judecătorilor și Procurorilor. Eliminarea abaterii disciplinare pentru nerespectarea deciziilor CCR și ÎCCJ este doar unul dintre motivele reținute de Renate Weber în această acțiune. „Un cadru legislativ care ar permite ignorarea, eludarea sau cenzurarea de către instanțele judecătorești a deciziilor pe care Înalta Curte de Casație și Justiție ori Curtea Constituțională le pronunță în exercitarea competențelor lor constituționale nu este compatibil cu principiile statului de drept, enunțate la articolul 1 din Constituție”, atrage atenția Avocatul Poporului, în sesizarea de neconstituționalitate.
Potrivit articolului 1 din Constituție, România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil. Forma de guvernământ este republica. România este stat de drept, democratic și social, în care drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate. Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale. În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie.
Avocatul Poporului face praf demersul Guvernului și al Parlamentului
Legile „Justiției”, ieșite, luna trecută, din Parlament, conțin însă foarte multe articole introduse, care trebuie analizate, tot astăzi, de către Curtea Constituțională. Statutul Judecătorilor și Procurorilor mai este criticat pentru faptul că permite magistraților și personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor să organizeze sau să adere la organizații profesionale locale, naționale sau internaționale, în scopul apărării drepturilor și intereselor lor profesionale și pot fi membri ai societăților științifice sau academice, precum și ai oricăror persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial, putând face parte din organele de conducere ale acestora.
O altă critică de neconstituționalitate este aceea de la reglementarea nouă conform căreia rezultatul verificărilor prin care se constată încălcarea incompatibilității de către judecători sau procurori de a fi lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai vreunui serviciu de informații se concretizează într-un înscris al CSAT și se comunică CSM, Ministerului Justiției, celui vizat de verificări precum și, la cerere, oricărei persoane. Avocatul Poporului critică faptul că actul CSAT poate fi contestat la instanța de contencios administrativ în termen de trei luni de la data la care a luat cunoștință de către orice persoană care justifică un interes legitim. Dar în situația în care CSAT nu emite niciun înscris, nu se poate sesiza instanța de judecată.
Mai departe, Statutul a ajuns pe masa CCR și pentru că judecătorii, procurorii (…) pot fi membri ai unor comisii de examinare sau de întocmire a proiectelor de acte normative, a unor documente interne sau internaționale și pot avea calitatea de expert în proiecte cu finanțare externă în domeniul justiției.
Tot pachetul de legi a ajuns pe masa CCR
Același gen de critici au fost aduse Statutului judecătorilor și procurorilor și de grupurile parlamentare ale AUR. Astfel, pe rolul ședinței de astăzi a CCR se află atât acțiunea Avocatului Poporului, cât și a celor de la AUR. Dar și o acțiune care vizează același Statut, introdusă de cei de la USR, însă pe alte considerente.
Tot astăzi, CCR examinează excepțiile de neconstituționalitate invocate, separat, de grupurile parlamentare ale USR și AUR, cu privire la celelalte două legi din pachetul Legilor justiției, adoptate de Parlament, în aceeași manieră. Este vorba despre Legea privind organizarea judiciară și despre Legea privind organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii.
Mai multe voci avizate din spectrul politic, dar și din sistemul judiciar, precizează, pe surse, că există informații conform cărora, astăzi, CCR ar avea în intenție să respingă toate sesizările. Inclusiv cea a Avocatului Poporului. Rămâne de văzut cum vor acționa cei nouă judecători constituționali, mai ales în privința exceptării primite de magistrați de a respecta deciziile CCR și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Valul de pensionări continuă. Zeci de procurori, inclusiv șefi din DNA, cer să iasă din sistem
Pachetul legilor justiției reprezintă doar un punct fierbinte care încinge sistemul juridic, în această perioadă. Un alt punct de interes maxim este valul de cereri de pensionare din rândul judecătorilor și procurorilor cu care se confruntă, de două săptămâni, secțiile Consiliului Superior al Magistraturii. Cauza, un proiect de ordonanță de urgență prin care Executivul ar intenționa să majoreze vârsta de pensionare pentru magistrați și să reducă pensiile de serviciu pe care le încasează aceștia.
Numai ieri, Secția pentru Procurori de la CSM a hotărât, cu unanimitate de voturi, să înainteze președintelui României 13 propuneri privind eliberarea din funcție a unor procurori, ca urmare a pensionării. Pe listă se regăsesc procurorii DIICOT Leontina Popescu și Ana Daniela Ostin, precum și trei procurori de la DNA. Este vorba despre Daniel Marius Pată - delegat șef al Serviciului Informații Clasificate din DNA, Vasile Ioniță - șef al Serviciului de Resurse Umane din DNA, precum și Mădălina Scarlat - prim-procuror adjunct al DNA. Aceste pensionări vin, după ce, pe data de 1 noiembrie, CSM a mai aprobat pensionarea a altor șapte procurori, dintre care șase de la Inspecția Judiciară și unul de la DIICOT.
Iar Secția de Judecători de la CSM a aprobat, în data de 3 noiembrie, pensionarea a 59 de judecători, dintre care doi sunt chiar membri ai CSM. Este vorba despre Gabriela Baltag și Andreea Annamaria Chiș. Patru cereri au fost respinse, iar alte trei vor fi analizate într-o ședință viitoare a Secției.
A treia „bombă cu ceas” care vizează justiția este apelul pe care CSM l-a făcut, săptămâna trecută, Ministerului Justiției, „în vederea rezolvării cât mai grabnice a deficitului constant de resurse”. Consiliul a cerut ferm Parlamentului și Guvernului „ca orice demers normativ care
afectează independența judecătorului să fie realizat cu echilibru și precauție, cu respectarea cerințelor firești de predictibilitate a legii, astfel încât să fie evitată afectarea și mai gravă a dreptului cetățeanului de acces la justiție”.