Ea a participat la Masa rotundă pe tema prevenţiei şi combaterii traficului de persoane şi a violenţei domestice, organizată de Ambasada Statelor Unite ale Americii.
"Tinerii români sunt dispuşi să îşi asume riscuri. Să le spunem că nu este sigur, nu este o strategie eficientă", a arătat expertul.
A povestit că a întâlnit o româncă, pe care a numit-o Carmen, victimă a traficului de persoane, în Grecia, la începutul anilor 2000.
După ce a fost repatriată, Carmen s-a întors la Atena în câteva luni.
"Chiar dacă a mers acasă, nu a mai găsit loc pentru ea, nu exista niciun plan pentru reabilitarea victimelor, familia ei era dezamăgită de ea iar traficanţii profită de speranţe şi de visuri, nu încep prin violenţe. Carmen s-a întors la noi, pentru că nu a avut cum să îşi construiască o viaţă în România", a povestit Sandra Morgan.
În ceea ce priveşte prevenţia traficului de persoane, ea a pledat pentru educaţia timpurie.
"Tinerii de 14 ani sunt mai degrabă mânaţi de sentimente decât de raţiune, care i-ar duce către decizii bune, adică managementul riscului. Cu vârsta, lucrurile se îmbunătăţesc (...) Când încercăm să facem prevenţie, trebuie să ne concentrăm pe public şi starea sa de dezvoltare. La un moment dat ajung în punctul în care pot lua decizii, poate după 18 ani", a explicat ea.
Astfel, în şcolile americane există cursuri bazate pe scenarii care să îi educe pe adolescenţi pe această temă şi este preferată interacţiunea cu cei de aceeaşi vârstă.
"Nu merge, mamaie, pentru că (elevii - n.r.) îşi dau ochii peste cap. Trimitem tineri studenţi în licee pentru un tip de educaţie de la coleg la coleg. Sunt mai deschişi să asculte pe cineva de vârsta lor şi facem multă muncă bazată pe interpretare de roluri", a spus Sandra Morgan.
Scenariile trebuie să facă parte din cotidianul tinerilor, a arătat ea.
"Trebuie să faci asta zilnic, face parte din programa lor. Cum îţi înveţi copilul să treacă strada în siguranţă, îl înveţi şi să fie în siguranţă pe internet. Oamenii nu gândesc corect doar când construiesc ziduri între ei. Am fost la cursuri unde mi s-a arătat cum tinerii trec de setările de siguranţă pe internet. În loc să construim ziduri tot mai înalte, cred că e momentul să construim schele", a mai arătat expertul american.
În ceea ce priveşte fenomenul recent "pimp culture" - cultura care glorifică stilul de viaţă al proxeneţilor -, ea şi-a amintit de un episod în care a trebuit să le vorbească băieţilor de la o şcoală de corecţie, cărora le-a transmis că "proxenetismul nu este un loc de muncă, nu este un viitor, este exploatare".
"Toţi aveţi aproape 18 ani iar în acest moment cultura aceasta este foarte activă la nivelul găştilor. Aceste găşti sunt implicate în traficul de fete în zona lor. Acum, legea le protejează pe fete, dar când veţi fi ambii arestaţi, ea va merge la un adăpost, iar tu la închisoare, pentru că este împotriva legii ceea ce faci", le-a spus tinerilor bărbaţi.
La rândul său, profesoara Stephanie Taylor a apreciat că traficul de fiinţe umane este simptomul unui fenomen mai profund, care are la bază egalitatea de gen.
"Vorbim în esenţă de faptul că femeile sunt privite ca un obiect. Cred că este creat un cadru pentru acest fenomen şi uneori rolurile de gen pe care noi le acceptăm şi cărora ne supunem - că fetele trebuie să tacă, să fie supuse - reprezintă un reflex cultural. Când vorbim de prevenţie, trebuie să rezolvăm problema atunci când persoanele sunt foarte tinere. De exemplu, fetele să înţeleagă că dacă un băiat se poartă urât cu tine, nu înseamnă că te place, ci ar trebui să i se spună cum să se poarte. Iar acea persoană trebuie să înveţe că există egalitate de gen", a afirmat Taylor.
AGERPRES