În timp ce se confruntă cu un deficit uriaș pe piața muncii, România deține și recordul Uniunii Europene (UE) la capitolul tineri care nici nu muncesc, nici nu merg la vreo școală și nici nu urmează vreun curs de formare profesională. Ministerul Muncii a găsit o soluție neaoșă pentru această problemă: le va oferi bani ca să se „dea jos din pat” și să se angajeze. „Prima de stabilitate”, cum a fost intitulată de guvernanți, în cuantum de 27.000 lei, este destinată tinerilor cu vârste între 16 și 29 de ani (inclusiv) „care accesează primul loc de muncă pe durată nedeterminată” și va fi acordată în tranșe lunare, timp de doi ani: în primele 12 luni câte 1.000 lei pe lună, iar în următoarele 12 luni câte 1.250 lei.
Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale a pus în dezbatere, pe site-ul instituției, un proiect de modificare a privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă (L. 76/2002), care cuprinde mai multe măsuri.
„Este vorba de un pachet de 18 măsuri care vizează, între altele, sprijinirea tinerilor aflați la început de carieră, protejarea și reintegrarea persoanelor vulnerabile, inclusiv victimele traficului de persoane, dar și mamele cu 3 copii”, conform Ministerului Muncii.
Sprijin ca să facă „primul pas pe piața muncii”
Principala măsură din acest pachet vizează introducerea unei „prime de stabilitate” pentru „primul loc de muncă”.
Aceasta va fi destinată tinerilor din categoria NEET (Not in Employment, Education or Training, adică persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 ani şi până la împlinirea vârstei de 30 de ani, care nu au loc de muncă, nu urmează o formă de învăţământ şi nu participă la activităţi de formare profesională), „cu scopul de a-i sprijini să facă primul pas pe piaţa muncii şi să rămână activi profesional”.
Suma, neimpozabilă, dată și în concediu
Această primă, în cuantum total de 27.000 lei (echivalentul a circa 5.300 de euro), este neimpozabilă și va fi acordată, în tranșe lunare, timp de 24 de luni de la angajare.
„Tinerii NEET înregistrați în evidenţa agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, care se încadrează pentru prima dată în muncă, cu normă întreagă și pe durată nedeterminată, potrivit legii, beneficiază, din bugetul asigurărilor pentru şomaj, de o primă de stabilitate, neimpozabilă, acordată lunar, pe o perioadă de 24 de luni de la data încadrării în muncă, după cum urmează:
a) 1.000 lei lunar, pentru primele 12 luni de la data încadrării în muncă;
b) 1.250 lei lunar, pentru următoarele 12 luni consecutive”, stipulează proiectul de lege.
Prima va fi dată „proporțional cu menținerea raportului de muncă”, constituind astfel un stimulent direct pentru integrarea și fidelizarea tinerilor pe piața muncii, explică inițiatorii.
Cei care beneficiază de acești bani „au dreptul la menţinerea primei acordate şi în situaţia în care, în perioada de 24 de luni de la data încadrării în muncă, le încetează raportul de muncă la primul angajator şi se încadrează, în termen de 60 de zile, la un alt angajator”, în cazul în care și la cel de-al doilea angajator se angajează cu normă întreagă, pe durată nedeterminată.
Banii, restituiți integral dacă își pierd locul de muncă
Pe de altă parte, cei care își pierd locul de muncă într-o perioadă mai mică de 24 de luni de la data angajării – fie prin demisie, cu acordul părților sau în urma unor abateri disciplinare - „au obligaţia de a restitui integral sumele primite cu titlu de primă de stabilitate”.
Documentul prevede, însă, că nu chiar toți tinerii fără ocupație vor putea primi sumele respective. Este vorba despre cei care, în ciuda totalei lipse de experiență, vor reuși, într-o formă sau alta, să obțină job-uri în instituţiile şi autorităţile publice sau în regiile și companiile de stat.
„Nu beneficiază de prima de stabilitate tinerii NEET care se încadrează în muncă la următoarele categorii de entități:
a) instituţii şi autorităţi publice, indiferent de modul de finanţare şi subordonare;
b) operatori economici, respectiv: regii autonome înfiinţate de stat, societăţi/companii naţionale, precum şi societăţi la care statul este acţionar unic sau deţine o participaţie majoritară, după caz; regii autonome înfiinţate de unităţile administrativ-teritoriale, precum şi societăţi la care unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici sau deţin o participaţie majoritară, după caz;
c) autorităţi/agenţii/instituţii publice autonome aflate în coordonarea/subordonarea Parlamentului României;
d) institute naţionale de cercetare-dezvoltare aflate sub autoritatea/coordonarea/subordonarea ministerelor/autorităţilor competente publice centrale şi locale;
e) institute/institute naţionale/comisii/comisii de specialitate care se află în coordonarea/autoritatea/subordonarea autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale, care beneficiază de fonduri publice pentru desfăşurarea activităţilor, ai căror conducători au calitatea de ordonator de credite, chiar dacă acestea au autonomie funcţională şi financiară”, conform proiectului de lege.
Acest sprijin acordat direct tinerilor completează beneficiile acordate angajatorilor, respectiv o subvenție de 2.250 lei/lună, dacă încadrează în muncă astfel de persoane, înregistrate ca șomeri.
Potrivit Ministerului Muncii, această măsură contribuie la „reducerea fluctuației timpurii a personalului tânăr, la creșterea stabilității locurilor de muncă și la dobândirea experienței profesionale, în acord cu Recomandarea Consiliului UE privind Garanția pentru Tineret consolidată (2021)”.
Introducerea „primei de stabilitate” va contribui semnificativ la reducerea șomajului în rândul tinerilor NEET, categorie care, potrivit datelor Eurostat, înregistra o rată a șomajului pentru grupa de vârstă 15-29 ani de 18,5% în trimestrul II al anului 2025.
Sprijin pentru mamele cu cel puţin trei copii și pușcăriași
De asemenea, se introduce posibilitatea ca angajatorii care încadrează în muncă mame cu cel puțin trei copii în întreținere, până la împlinirea vârstei de 18 ani, sau „persoane care au executat o pedeapsă privativă de libertate, o măsură educativă sau alte măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare” să poată beneficia de subvenționarea locului de muncă pentru o perioadă de 12 luni cu 2.250 de lei lunar, cu obligaţia menţinerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puţin 18 luni.
„Prin stimularea angajatorilor, în special a întreprinderilor sociale de inserție, de a încadra în muncă aceste persoane și de a le asigura măsuri de acompaniament social și profesional, se facilitează integrarea lor durabilă pe piața muncii, reducerea dependenței de prestațiile sociale și creșterea incluziunii sociale”, se arată în expunerea de motive.
Proiectul legislativ mai propune:
-
includerea persoanelor din grupuri vulnerabile în categoriile eligibile pentru măsuri active de ocupare;
-
creșterea vârstei de eligibilitate pentru subvenționarea angajării, de la 45 la 50 de ani;
-
simplificarea procedurilor administrative.
În privința costurilor estimate pentru implementarea acestor măsuri, Ministrul Muncii precizează că acestea „se vor reflecta în principal în alocări bugetare din bugetul asigurărilor pentru șomaj, proporționale cu extinderea categoriilor de beneficiari și cu durata contractelor de solidaritate. Aceste costuri sunt, însă, compensate pe termen mediu și lung prin reducerea cheltuielilor cu prestațiile sociale pasive, creșterea veniturilor la bugetul de stat și consolidarea ocupării durabile”.
România, țara UE cu cei mai mulți tineri care nici nu lucrează, nici nu studiază
Conform unui raport publicat de Eurostat în luna mai 2025, România se află pe primul loc în Uniunea Europeană la capitolul tineri NEET.
Mai exact, 1 din 5 tineri români dintre cei cu vârste între 15 și 29 de ani (19,4%) nu urmează nicio formă de educație și nu lucrează, procentul fiind aproape dublu față de media europeană (11%) și de patru ori mai mare față de state precum Olanda, unde doar 1 din 20 de tineri (5%) se află în această situație.
Cu toate că, de cele mai multe ori, ne place să ne comparăm cu vecinii de la sud de Dunăre, ca să dăm bine în statistici, la acest capitol Bulgaria stă mult mai bine decât noi, situându-se abia pe locul 6 în topul țărilor cu cei mai mulți tineri care nu își găsesc locul în societate, arată datele Eurostat pentru anul 2024:
-
România - 19,4%,
-
Italia - 15,2%,
-
Serbia - 14,9%,
-
Lituania - 14,7%,
-
Grecia - 14,2%
-
Bulgaria - 12,7%.
O altă problemă este diferența de gen. În România, 14% dintre tinerii bărbați sunt NEET, dar procentul urcă la circa 25% în rândul tinerelor femei. Această diferență de 11 puncte procentuale ne plasează printre țările cu cele mai mari inegalități de gen din Europa. OECD explică situația prin faptul că multe tinere ies din sistemul de educație și nu intră pe piața muncii pentru că se căsătoresc devreme, au copii sau rămân blocate în muncă informală (servicii la domiciliu).
În România, cei mai mulți tineri NEET nu înregistrați ca șomeri. Din totalul de 19,4%, doar 5,4% apar ca șomeri în căutare de loc de muncă, iar aproape 14% sunt considerați „inactivi economic”.