Însă parlamentarii „Dreptei Unite” spun că au găsit soluții pentru a-i determina pe români să nu mai fugă mâncând pământul în cele patru zări. Una dintre acestea este acordarea unui „pachet civic de majorat” fiecărui tânăr, la împlinirea vârstei de 18 ani, după cum reiese dintr-un proiect de lege propus de un senator USR. Acest cadou de majorat din partea statului nu va conține, însă, vreo locuință cu chirie modică ori o sumă consistentă, care să-i dea tânărului startul în viața de adult, ci o copie după Constituție și o scrisoare de felicitare de la președintele României, „o asigurare că statul se gândeşte la el”. În același timp, parlamentarii coalizați în jurul lui Ludovic Orban îi ispitesc pe românii din diaspora să se întoarcă în țară cu locuri de muncă „bine plătite”. Concret, vor să acopere, de la bugetul de stat, 50% din salariul brut al persoanelor care se angajează în România, dar nu mai mult de 3.000 de lei, în primul an de contract.
Propunerea legislativă pusă marți în dezbatere, la Senat, de senatorul USR Raoul-Adrian Trifan, vizează „instituirea unui nou concept - pachetul civic de majorat - un pachet de dimensiuni mici care conţine o copie a Constituţiei şi o scrisoare de la Preşedintele României la care orice cetăţean de 18 ani cu domiciliul în România să aibă dreptul”.
„Un gest care să vină ca un prilej de încurajare pentru tinerii ţării noastre. Ca o asigurare că statul se gândeşte la ei şi că pune preţ pe educaţia şi implicarea lor civică”, subliniază inițiatorul Legii pachetului civic de majorat.
Majoritatea cetăţenilor trăiesc o viaţă întreagă fără să pună mâna pe legea fundamentală din ţara lor, mai spune senatorul, care consideră însă că această stare de fapt este cauzată de lipsa accesului cetăţenilor la librării, mai ales în mediul rural.
Vârsta majoratului este momentul oportun fiecare român să o citească, susține Trifan, deoarece, pe lângă statutul de lege fundamentală, „Constituţia poate fi cea mai bună lecţie de educaţie civică pe care un cetăţean o poate primi, prin simpla ei lecturare”.
Felicitare cu citate „îngroșate” din Legea fundamentală
Concret, pachetele civice ar urma să fie expediate de două ori pe an către fiecare circumscripţie, iar livrarea acestora către tinerii care împlinesc 18 ani va fi organizată de către primarii din fiecare localitate.
„Pachetul civic vine sigilat şi conţine:
1. Un exemplar al Constituţiei României, în format tipărit.
2. O scrisoare cu un mesaj de încurajare, motivare civică şi felicitare din partea Preşedintelui României. Forma şi conţinutul scrisorii vor fi stabilite de către Administraţia Prezidenţială, şi pot fi modificate, dar nu mai mult de o dată pe an. Scrisoarea va încuraja lecturarea şi va face trimitere la unele articole din Constituţie relevante pentru tinerii cetăţeni. Articolele respective vor fi scrise cu text subliniat sau îngroşat în fiecare copie din Constituţie, astfel încât să iasă în evidenţă faţă de restul articolelor”, prevede proiectul de lege.
Le va aminti „intenţia României de a le asigura un viitor prosper”
Vârsta majoratului este și perioada în care un tânăr ia în considerare viitorul lui și ia decizii importante, de genul: „plec sau rămân în ţară?”, mai spune inițiatorul legii, amintind că, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, doar în anul 2022, aproape 10.000 de tineri din țara noastră (5.963 cu vârste de 15-19 ani și 3.444 cu vârste între 20 și 24 ani) au emigrat cu schimbare permanentă de domiciliu din România.
„Acest moment de vulnerabilitate pentru tineri poate fi preîntâmpinat cu ajutorul unei scrisori de la Preşedintele României, care să îi amintească cetăţeanului intenţia României de a-i asigura un viitor prosper, să îl felicite cu ocazia majoratului şi să îl încurajeze să se informeze şi să se implice civic. Acest mic gest are potenţialul unui impact major în vieţile tinerilor. (...) Acest proiect ţinteşte creşterea nivelului de educaţie civică a populaţiei, a numărului de tineri care să aleagă să rămână în ţară şi a prezenţei la vot în rândul acestora”, conchide senatorul USR.
Orban îi ispitește cu salarii de 700 de euro
Foarte preocupat de soarta românilor de peste hotare pare, brusc, și fostul premier al României, Ludovic Orban, care, alături de câțiva colegi din Forța Dreptei, a pus pe masa senatorilor un proiect legislativ ce vizează introducerea unui „mecanism de stimulare” pentru cetățenii care au muncit „afară” şi doresc să revină în țară.
Conform recensământului din anul 2022, aproape 6 milioane de români locuiesc/muncesc în străinătate, iar din datele neoficiale se estimează un număr şi mai mare, aproximativ 9,7 milioane, se arată în expunerea de motive. Inițiatorii precizează că migrația a fost mai intensă în perioada 2005-2011, când cei mai mulţi au plecat în alte ţări europene pentru un loc de muncă mai bine plătit decât în ţară, însă o parte dintre aceştia s-ar întoarce în România: „într-un studiu recent, 1 din 4 români plecaţi în străinătate are răspuns că plănuiește să se întoarcă în ţară - dacă ar găsi un loc de muncă bine plătit, servicii medicale adecvate, administraţie eficientă”.
Orban susține că va stimula întoarcerea românilor în ţară prin acordarea unor sume - de la bugetul de stat sau din fonduri nerambursabile - angajatorilor care încadrează în muncă, pe perioadă nedeterminată și cu normă întreagă, cetăţeni români cărora le-au încetat raporturile de muncă cu angajatorii străini de pe teritoriul altor state membre ale UE.
Mai exact, statul ar da 50% din salariul brut al persoanelor care se angajează în România, dar nu mai mult de 3.000 de lei, în primul an de contract, respectiv a 25% din salariu, dar nu mai mult de 2.000 de lei, în al doilea an de contract.
Asta ar însemna că, în primul an, un român revenit în țară ar primi un salariu brut de 6.000 de lei pe lună, ceea ce înseamnă puțin peste 3.500 de lei (700 de euro).
Măsura ar avea rolul de a le „facilita tranziţia” persoanelor care doresc să revină în România, însă sumele oferite sunt hilare, având în vedere că scopul este de a atrage oameni care muncesc în prezent pe salarii de peste 1.800-2.000 de euro, în țări ca: Germania, Spania, Italia sau Marea Britanie.
Conform unui raport al OECD, în 2019, România se situa pe locul 5 la nivel global în ceea ce priveşte dimensiunea diasporei.