Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Ţintele false ale Fiscului: micii jucători din comerţul online

Ţintele false ale Fiscului: micii jucători din comerţul online

de Daniela Ivan    |   

Înflorirea afacerilor pe Internet a prins pe picior greşit Fiscul care nu reușește să fiscalizeze o parte din comerțul online. Fie că este vorba despre mici magazine pe facebook sau de samsari care vând în mod repetat pe platformele online (olx.ro, lajumate.ro, okazii.ro sau autovit.ro etc) aceste mici afaceri sunt greu de urmărit de către ANAF.

Există numeroase magazine online care comercializează aproape orice, de la autoturisme la medicamente, de la piese auto la parfumuri, de la haine la cărți etc. Unele sunt românești, altele nu. Unele dau factură fiscală, altele nu. Este greu de verificat care este valoarea tranzacţiilor care se derulează prin aceste site-uri de e-commerce și deci și valoarea TVA-ului aferent este greu de determinat.

Firmele sunt înregistrate

“Firmele românești care vând pe net sunt mai ușor de verificat, ele își înregistrează vânzările, țin evidența TVA, e mai puțin posibil să facă evaziune fiscală”, a declarat avocatul de business Gabriel Biriş, fost secretar de stat în Ministerul de Finanţe. Acesta a mai precizat că o companie din afară care vinde pe net în România ar trebui să se înregistrete în scopuri de TVA în România și să factureze cu TVA. „ Dacă însă vinde dintr-o țară din UE, de exemplu din Anglia, cum face Amazon, vinde cu TVA englezesc, adică este colectat și plătit la ei. Este ceva legal”, a mai adăugat Biriș.

ANAF vrea să verifice persoanele fizice

Inspectorii Agenției Naționale de Administrare Fiscală atenţionează că persoanele care vând regulat pe platformele online trebuie să se înregistreze la autoritățile fiscale, să depună declaratia pe venit și să achite impozitele aferente. În schimb, vânzătorii ocazionali de pe aceste site-uri  nu datorează impozite statului pentru veniturile obținute.

 

“Pe platformele online se pot face ușor verificări. Fiscul își poate face un motor de căutare să vadă toate anunțurile care vin de la același număr de telefon”, Gabriel Biriș, avocat de business.

 

Totuși, unii evazioniști au și ei metodele lor. Folosesc mai multe numere de telefon pentru a nu putea să fie prinși. În plus, pe lângă magazinele online, a aparut o nouă metoda de a vinde, magazinele pe facebook. Acestea au avantajul că nu sunt înregistrate nicăieri și că nimeni nu poate ştii ce vinde fiecare. Aceste magazine își desfășoară foarte bine activitățile fără a fi controlate și fără a-și declara produsele.

Paradoxul Google și Facebook

Prezența unei firme în țara unde vinde produsele sau serviciile nu este adesea necesară în sectorul digital făcându-l în mod substanțial diferit de cel al întreprinderilor clasice. Noile modele de afaceri digitale (abonamente pentru acces sau publicitate) și a noilor tehnologii cum ar fi robotica sau imprimarea 3D nu sunt limitate de granițele naționale și pot scăpa cu ușurință obligațiilor fiscale prin fuga în paradisurile fiscale, de exemplu. La e-commerce există preocupări din partea tuturor statelor să fiscalizeze în mod corespunzător, dar asta e un pic mai dificil, spune Biriș.

Anonimatul, dificultatea de a determina cu exactitate vânzările, legislaţia care permite marilor coloși precum Amazon sau facebook să vândă produse sau servicii, cum ar fi publicitatea, fără să se înregistreze în România fac dificilă munca inspectorilor fiscali.

Persoanele care vând în mod repetat pe platforme de gen olx sunt ușor de identificat prin numărul  de telefon lăsat pentru contact. Pentru asta ANAF ar trebui să își facă un program care să identifice situațiile în care un contact, număr de telefon, de exemplu, apare în mod repetat, să identifice persoanele respective și  să facă controle țintite, altfel se pierde timp aiurea

 

Ce controlează ANAF

Evaziunea și frauda fiscală în comerțului online "au atins cote fără precedent", susține președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), Bogdan Stan. În acest sens, ANAF a identificat patru direcții de acțiune din care să aducă bani la buget :

• interferența vânzărilor prin intermediul magazinelor online cu fraudele clasice de tip firmă fantomă, la achiziția intracomunitară;

• comerțul fără înregistrarea și declararea veniturilor;

• fapte de comerț de la persoană fizică la persoană fizică desfășurate pe platforme de vînzări, în realitate fiind vândute volume mari de produse cu valoare ridicată mare, fără a exista o formă de înregistrare;

• situațiile de depășire a pragului de vânzări la distanță de către firme din alte state membre ;

 

Biriș: Lipsă de viziune și strategie

Gabriel Biriș spune că luarea la control a afacerilor pe online nu va aduce prea mulți bani la buget, dar va ține ocupați inutil inspectorii ANAF. “Nu știu, probabil vorbim de câteva milioane de euro, ori  numai din frauda de tip carusel vorbim de 3-4 miliarde  de euro. Deci, în loc să ne îndreptăm către această zonă ne ocupăm  de niște samsari care vând pe Olx”, spune Biroș. Acesta atenționează că la autoturisme este o evaziune mare, având în vedere că anul trecut au fost înmatriculate în România 90.000 de mașini noi și vreo 250.000 de mașini second-hand. Intre linii

Acestea sunt aduse în România  de samsari și vândute fără ca statul român să încaseze TVA-ul aferent. În ANAF este o lipsă totală de strategie și de transparență, mai spune fostul secretar de stat, mai spune Gabriel Biriş.

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri