Această modificare ar oferi stabilitate pentru profesorii care astfel pot obține o jumătate de catedră la o școală sau un liceu, având posibilitatea de a-și completa numărul de ore la alte unități de învățământ sau chiar la școala pentru care obțin titularizarea. Dar cea mai importantă schimbare care s-ar putea aduce în acest fel pentru sistemul de educație este eliminarea politizării și a corupției, mai ales în mediul rural și în orașele mici, unde posturile rămâneau blocate prin câteva metode folosite de directorii de școli pentru „clienții” de partid sau plătitorii de șpagă
Principala problemă a învățământului preuniversitar este deficitul de cadre didactice, care a dus la un număr foarte mare de suplinitori. În fiecare an se caută între 11.000 și 16.000 de profesori, dintre care sunt constant circa 5.000-6.000 de pensionari și cam tot atâția necalificați.
În mod paradoxal, cei mai mulți suplinitori necalificați – unii doar cu studii liceale – sunt la școlile din mediul rural, însă tot acolo regăsim și cel mai mic număr de posturi scoase la consursurile de titularizare. De exemplu, în 2022 au fost scoase la concurs peste 5.000 de posturi titularizabile, dintre care 3.848 în mediul urban și doar 1.315 în mediul rural. Iar situația se repetă de la un an la altul, în mediul rural fiind în continuare cea mai mare nevoie de profesori, dar și cele mai puține posturi titularizabile.
Profesorii spun că explicația pentru acest fenomen ține de mai mulți factori. În mediul rural sunt școli la care numărul de elevi este redus, astfel încât până acum nu s-au putut scoate la concursul de titularizare posturi cu normă întreagă. Există posibilitatea ca acolo unde se completează o catedră și rămân ore care nu acoperă o normă întreagă, restul orelor să poată fi preluate de un profesor titular pe o normă întreagă, fiindu-i plătite ca ore suplimentare. În cele mai multe situații, mai ales în mediul rural și în urbanul mic, în zonele izolate ale țării, așa s-au acoperit orele care nu au fost suficiente pentru a se scoate la concurs un post pentru titularizare.
Obligați să le scoată la concurs
Acum, Ministerul Educației vrea să facă modificarea prin care să se poată scoate la concurs și jumătăți de normă. Acest lucru presupune ca directorii de școli să declare titularizabile orele pe care până în prezent le acopereau ceilalți titulari sau suplinitori. Astfel, la o școală cu un număr redus de elevi unde exista, de exemplu, un profesor de Limba și Literatura Română, cu o normă întreagă, de 18 ore pe săptămână, dar mai era nevoie de profesor pentru alte 9 ore săptămânal, titularul le putea prelua, fiindu-i plătite ca ore suplimentare, pentru că școala nu putea scoate la concurs decât norme întregi. Acum se va scoate la concurs și jumătatea de normă.
Teoretic, în acest fel s-ar rezolva o mare parte din problema deficitului de cadre didactice, dacă vor exista doritori de a se titulariza pe aceste posturi. La stabilitate ar trebui să contribuie și interdicția de transfer din primul an, introdusă tot de anul acesta, prin lege, după ce s-a constatat că școlile și liceele rămâneau la fiecare început de an școlar fără profesori, după ce posturile se ocupau prin titularizare, dar cadrele didactice plecau la alte unități de învățământ, de multe ori în alte localități. De exemplu, erau mai multe posturi scoase la concurs la Arad, se ocupau în urma examenului de titularizare, dar profesorii se mutau în București, la începutul anului școlar, iar în locul lor trebuia să fie aduși suplinitori.
De anul acesta nu se mai poate pleca de la o școală la alta imediat după titularizare, ci doar din anul următor, dacă profesorul își face munca la unitatea de învățământ pentru care a obținut titularizarea. Dacă este din București și s-a titularizat la Arad, va trebui să se mute, cel puțin pentru un an, la Arad – ceea ce multora nu le convine, iar astfel este pus sub semnul întrebării examenul de titularizare din această vară, fiind exclusiv pentru cei care intenționează să și predea la școlile pentru care dau examenul.
Cum funcționeză sistemul de șpăgi
Partea cea mai gravă este legată de politizare și de șpăgi. Sistemul este construit astfel încât să poată fi la mâna directorilor de școli, pentru că la un moment dat s-a introdus posibilitatea titularizării pe școală, sub pretextul deficitului de personal și al nevoii de stabilitate. Doar că titularizarea pe școală ține de bunăvoința directorului, care, la rândul său, poate fi subordonat politic față de administrația locală.
În acest context, directorii de școli au posibilitatea să acopere catedrele cu profesori care nu se duc să se titularizeze în sistem – unde examenele sunt mai grele -, ci se prezintă la un examen organizat de școală, în luna septembrie, putând astfel să ocupe o catedră cu normă întreagă și să ia în plus orele suplimentare, fiind permanent la mâna directorului.
„Și transferul se face în baza unui punctaj pe care trebuie să-l ai, iar dacă există concurență pe un post este ales cel cu punctajul cel mai mare. La fel se face și detașarea pe alt post. Pe articolul 253 din vechea lege a educației a început corupția, pentru că ocupai un număr de ore, dar titluarizarea se putea face după un an, numai cu acordul directorului, la fel ca la titularizarea în școală, adică dacă nu cotizezi sau nu te place directorul, eventual dacă nu răspunzi la comenzi politice la nivel local, nu te mai acceptă. Posturile ocupate pe baza concursurilor susținute la nivelul fiecărei unități de învățământ nu mai sunt scoase la concursul anual de titularizare, ci rămân ocupate de profesorii care au dat examenul la școală, dar aceștia sunt la mâna directorului de școală”, a explicat, pentru Jurnalul, un profesor din mediul rural.
Anul acesta, înscrierea la examenul de titularizare, în sistem, este în luna mai, iar examenele se vor susține în luna iulie. Profesorii spun că acesta este cel mai greu examen și cei mai mulți nici măcar nu se prezintă, așteptând o a doua etapă, în luna august, când se dau concursurile pentru posturile de suplinitori, iar cei care nu iau nici aceste examene se pot prezenta direct la examenele organizate la nivelul fiecărei școli, în luna septembrie.
Tocmai de aceea, calitatea acestor cadre didactice este îndoielnică, mulți dintre cei care ajung să ocupe posturile în acest mod fiind foarte slabi pregătiți profesional – mulți obțin note mai mici de 7 sau chiar mai mici de 5 la examenele naționale de titularizare, dar dacă ajung să ocupe un post într-o școală, mai ales în mediul rural, acel post nu se mai scoate la concurs, ca fiind titularizabil.
În acest context, modificarea actuală va oferi cel puțin posibilitatea de scoatere obligatorie la concurs, pentru examenele naționale de titularizare, a normelor care nu sunt întregi, chiar dacă până acum au fost acoperite de titularii posturilor cu normă întreagă. Acest tip de titularizare se face doar la nivel național, fără posibilitatea de organizare a concursului la nivel de școală, iar astfel se elimină o parte din corupție și din politizarea sistemului.