Tortul Diplomat, deliciul simplu și fără coacere, nelipsit la mesele de sărbătoare

Cumvaplace.ro:

INGREDIENTE

• 30 pișcoturi

• 800 ml smântână pentru frișcă

• 20 g gelatină granulată (2 plicuri)

• 1 conservă de ananas (400 g)

• capșuni pentru decor

• Pentru cremă

• 6 galbenușuri

• 500 ml lapte (de preferat 3,5% grăsime)

• 1 păstaie de vanilie

• 200 g zahăr

• 50 g amidon

• Sare

CUM SĂ FACEȚI

• Strecurați ananasul din conservă și păstrați lichidul. În el vom înmuia pișcoturile.
• Puneți la fiert laptele cu păstaia de vanilie tăiată pe lungime. Frecați gălbenușurile cu un praf de sare și cu zahărul până obțineți o cremă deschisă la culoare. Adăugați amidonul, amestecați și diluați cu puțin lapte fierbinte. Treptat, amestecând continuu, încorporați tot laptele fierbinte.
• Turnați amestecul de gălbenușuri și lapte într-o oală (puteți folosi chiar vasul în care ați încălzit laptele) și puneți pe foc mic. Amestecați continuu și în 7-8 minute crema va căpăta consistență și se va îngroșa. Dați deoparte și turnați crema fierbinte într-un castron. Acoperiți-o cu folie alimentară și lăsați-o deoparte 10-15 minute și adăugați gelatina hidratată conform instrucțiunilor de pe pachet.
• După ce crema cu gelatină s-a răcit, adăugați cu mișcări lejere frișca bătută din 400 ml de smântână.
• Înmuiați pișcoturile, pe rând, în zeama de compot și ”tapetați” forma de tort cu pereți detașabili (am folosit una cu diametrul de 24 cm).
• Adăugați un strat de cremă, bucăți de ananas, din nou cremă și fructe. Puteți păstra câteva bucăți de ananas și pentru decor.
• Dați tortul la rece, acoperit cu folie alimentară, să nu împrumute mirosuri din frigider. Înainte de a-l tăia, puneți deasupra frișca bătută din restul de smântână (400 ml) și decorați cu fructele preferate.

Rețeta care stă la baza poveștii cumvaplace.ro va naște foarte multe dezbateri și nu e de mirare, pentru că povestea în sine ne plimbă prin toată Europa. Așadar, chiar dacă noi știm tortul Diplomat din cofetăriile elitiste ale perioadei optzeciste, să știți că originile lui sunt mult mai vechi și au făcut istorie!

Pasionați de mâncare așa cum ne știți și nu doar de gustul ei, ci și de texturi, povești și mici detalii utile, nu ne uităm nici măcar la filme fără să nu remarcăm imagini iconice cu diverse preparate. 

Nu știm dacă ați remarcat uitându-vă la seria Downton Abbey, dar mesele lor erau mereu pline cu tot felul de bunătăți, de la cele tradiționale, britanice, la unele care parcă ne par familiare. Una dintre acestea se numește Charlotte Russe și este un desert teribil de apropiat de tortul nostru Diplomat. Ca să fim foarte sinceri, este cam același, dar lăsăm pe fiecare să creadă ce poftește. Noi am poftit să-i aflăm poveste acestui deliciu, oricum s-ar numi el. Și am ajuns la celebrul patiser și Chef francez, Marie-Antoine Carême.

Una dintre povești o aflăm și din casa lui Ford, da, cel cu mașinile. Acolo ni se spune că Charlotte Russe este o prăjitură caldă sau rece cu umplutură de fructe și cremă, iar un desert similar ar fi Trifle. Deși rămâne o invenție a lui Antoine Carême, numele este legat de fiica lui George al IV-lea, Prințesa Charlotte. Marele bucătar francez a fost angajat de tatăl ei, regent la vremea respectivă. Carême ura clima englezească și nu îi plăcea în mod deosebit englezii, însă o adora pe Prințesa Charlotte și îi făcea constant deserturi și dulciuri speciale. În timp ce era angajatul prințului regent, Carême a inventat Apple Charlotte pentru a șasea aniversare a prințesei. Charlotte a murit de tânără, la doar 21 de ani, în urma unei nașteri, dar, deși Carême era deja angajatul Curții Imperiale Ruse pe vremea țarul Alexandru I, în memoria iubitei prințese se spune că a inventat Charlotte Russe.

Rețeta lui Carême nu era cu pișcoturi, inițial, ci cu un blat subţire,  umplut cu Crème Bavaroise, o altă invenție a lui, derivată din clasica crème pâtissière sau cremă de vanilie, doar că, în loc de făină era stabilizată cu gelatină. Avea în plus frișcă bătută,  ceea ce transforma totul într-o cremă cu textură extrem de aerată. 

O a doua poveste ne menține în zona rusească a istoriei, pentru că se spune că numele de Diplomat, pe care îl cunoaștem și noi, l-ar fi împrumutat de la celebrul diplomat rus Karl Nesselrode, mare iubitor de deserturi, a cărui poreclă era „Diplomatul”. 

Tortul Diplomat a devenit un nelipsit de la marile petreceri cu ștaif ale vremii, în secolul al XIX-lea, în Franța, Rusia şi Imperiului Austro-Ungar.  Volumul „La Cuisine Française” scris de Francois Tanty, ultimul Chef de cuisine al împăratului Napoleon III, publicat în Chicago în 1893, menționează celebrul desert.