În ziua de 1 ianuarie, credincioșii ortodocși celebrează nu doar noul an, ci și pe Sfântul Vasile cel Mare, personalitate marcantă în istoria bisericii și teologiei creștine. Născut în Pont în jurul anului 329 și decedat la Cezareea în 379, Sfântul Vasile a fost un lider spiritual remarcabil, fondator al monahismului oriental și episcop al Cezareii. Fratele său, Grigore din Nissa, și sora sa, Macrina, au devenit, de asemenea, sfinți în calendarul ortodox.
Sfântul Vasile a avut o educație complexă, studiind în Cezareea, Constantinopol și Atena, dobândind cunoștințe vaste în matematică, astronomie, medicină și filosofie. După o călătorie în mănăstiri din Siria, Egipt și Palestina, s-a întors la Cezareea, unde a înființat o mănăstire și a devenit părintele monahismului oriental.
În plus față de contribuțiile sale teologice, Sfântul Vasile s-a implicat activ în ajutorarea săracilor și a celor oprimați, construind așezământul Vasiliada lângă Cezareea. Scrierile sale, printre care "De Spiritu Sancto" și "Regulile Monahale", rămân texte fundamentale în teologia creștină.
Numele Vasile, derivat din grecesul "basileios", înseamnă "rege" sau "imparat". Liturghia Sfântului Vasile cel Mare este săvârșită în bisericile ortodoxe de zece ori pe an, inclusiv în prima zi a noului an.
Tradiții și obiceiuri pe 1 ianuarie
Tradițiile și obiceiurile legate de Sfântul Vasile sunt variate în diferite regiuni ale țării. În Moldova, se practică obiceiul așezării a 12 coji de ceapă cu sare în Ajunul sărbătorii, prezicând astfel condițiile meteorologice ale lunilor viitoare. De asemenea, se crede că o noapte senină în noaptea de Sfântul Vasile prezice un an favorabil.
Fetele nemăritate din Moldova creează "punți" din crenguțe de măr, atârnând bijuterii precum inele, busuioc, batiste și perle, ascunzându-le apoi afară. În funcție de prezența brumei pe aceste "punți", se fac previziuni despre viitorul lor conjugal: bruma indică căsătorii cu bărbați bogați, în timp ce lipsa ei prezice căsătorii cu bărbați săraci.
Tot in prima zi din an, fetele nemăritate se duc în grajd sau în cotețul porcului, lovesc animalele cu piciorul și spun “anul acesta”, “anul viitor” sau “al doilea an”. Daca porcul grohăie sau vita se mișcă la prima strigare, atunci fata se va mărita în următoarele luni, iar dacă se mișcă la următoarele strigări, atunci fata se va mărita peste un an sau doi.
Conform tradiției, în noaptea de Anul Nou, dar și pe 1 ianuarie nu se plânge. Persoanele care plâng în prima zi a anului, vor avea un an nou plin cu evenimente triste.
În prima zi a anului, copiii merg cu sorcova, o tradiție prin care aduc urări de vigoare și belșug. De asemenea, se spune că în prima zi a anului trebuie să intre în casă un bărbat, iar statutul lui material va influența norocul din noul an.
Un alt obicei este cel al dezlegării anului, când tinerii pocnesc din bice pe stradă pentru a alunga spiritele rele.
Superstiții de 1 ianuarie
O altă superstiție de Revelion este că atât în ultima zi din an, cât și în prima zi a Noului An, este indicat să nu faci cheltuieli și să nu arunci nimic din casă, nici măcar gunoiul, pentru că, odată cu el, vei arunca și norocul din casă.
Se spune că de Anul Nou nu este bine să ai nicio datorie.
În caz contrar, vei rămâne dator întreg anul. Superstiția spune că cine va dormi în noaptea de Anul Nou, va fi somnoros tot anul.