În pofida numeroaselor avertismente și proteste venite din partea aliaților săi arabi și europeni, președintele Donald Trump și-a răsplătit principalii susținători interni din campania electorală, luând o decizie care aruncă în aer Orientul Mijlociu. Deși încalcă rezoluțiile Consiliului de Securitate, liderul american a anunțat că SUA recunosc Ierusalimul drept capitală a Israelului.
Șeful Casei Albe a declarat, miercuri, că SUA recunosc orașul Ierusalim drept capitală a statului evreu, anunț care marchează o schimbare majoră a politicii administrației de la Washington în Orientul Mijlociu. Concomitent, el a cerut Departamentului de Stat să înceapă pregătirile pentru mutarea sediului ambasadei americane din Tel Aviv, în Ierusalim. Trump a acționat în conformitate cu o lege din 1995, care prevede ca SUA să-și mute reprezentanța diplomatică în „orașul sfânt”. Predecesorii săi, Bill Clinton, George W. Bush și Barack Obama au amânat constant această decizie pentru a evita escaladarea inutilă a tensiunilor din Orientul Mijlociu. Foarte probabil, Trump a dorit să-i mulțumească însă pe principalii săi susținători din timpul campaniei electorale pentru Casa Albă, republicanii conservatori și creștinii evanghelici, care reprezintă o mare parte a electoratului actualului președinte și susțin activ și necondiționat Israelul. De altfel, această „mișcare” figurase între principalele promisiuni făcute de Trump în campanie. În timp ce a îndeplinit dorințele aliaților săi interni, șeful Casei Albe a provocat un val de proteste care a depășit cu mult lumea arabă, riscând să reaprindă violențele și să dea apă la moară fanatismului în Orientul Mijlociu.
Soluția a două state, în pericol
Anunțul lui Trump plasează SUA pe o poziție divergentă față de restul comunității internaționale în privința statutului orașului Ierusalim. Palestinienii susțin că Ierusalimul de Est trebuie să devină capitala viitorului lor stat și, potrivit acordurilor de pace israeliano-palestiniene, din 1993, statutul final al orașului trebuie dezbătut în etapa finală a negocierilor de pace, blocate în prezent, încă din 2014. De cealaltă parte, Israelul susține că Ierusalimul este capitala sa „unică” și „indivizibilă”. Pe plan internațional, suveranitatea israeliană asupra „orașului sfânt” nu este recunoscută și toate statele își mențin ambasadele în Tel Aviv. Ierusalimul de Est a fost anexat de Israel în urma Războiului de Șase Zile, din 1967, și, până în prezent, nu a fost recunoscut pe plan internațional ca făcând parte din statul evreu. Comunitatea internațională susține soluționarea conflictului palestiniano-israelian prin crearea unui stat palestinian, cu capitala în partea de est a Ierusalimului. În acest context, „orașul sfânt” ar deveni capitala a două state, cel palestinian și statul evreu. Statutul Ierusalimului nu poate fi rezolvat decât printr-o „negociere directă” între israelieni și palestinieni, a spus, ieri, șeful ONU, Antonio Guterres. „Nu există alternativă la soluția cu două state”, a avertizat el.
Într-o rezoluție din 2016, Consiliul de Securitate ONU afirmă că nu va recunoaște „nicio modificare a frontierelor de la 4 iunie 1967, inclusiv în ceea ce privește Ierusalimul, cu excepția celor convenite de părți pe calea negocierilor”.