Preşedintele Statelor Unite acuză statul paralel (Deep State) de o conspiraţie prin declanşarea anchetei privind legăturile cu Rusia în campania electorală. Documente făcute publice săptămâna trecută, în 20 iulie, şi o serie de audieri în Senatul american conturează concluzia că FBI şi Departamentul de Justiţie au indus în eroare instanţele de judecată pentru a obţine mandate de supraveghere care vizau echipa de campanie Trump. Metodele abuzive de deschidere a dosarelor de către statul paralel din România, prin colaborările acoperite de protocoale secrete SRI - DNA - Înalta Curte, sau mai nou prin denunţuri de trădare, sunt parcă desprinse din acelaşi manual de lucru utilizat la Washington de „Deep State”. Discreditarea adversarilor politici se face în România cu acuza „oamenii ruşilor”, folosită din aceeaşi zonă Soros şi în SUA.
Judiciar Watch, organizaţia civică din SUA care luptă împotriva abuzurilor, a obţinut prin instanţă un set substanţial de documente FISA (Foreign Intelligence Surveillance Act) care se referă la Carter Page, consilierul de campanie al lui Trump. Page a fost pus sub supraveghere înainte de alegerile din 2016 sub bănuiala de spionaj în favoarea Rusiei, dar instanţa FISA care a eliberat mandatul nu a fost informată că ,,probele” provin dintr-un dosar livrat de echipa de campanie Clinton şi de Comitetul Naţional Democrat. Mecanismul era simplu: Page era „victima credibilă” – bancher cu afaceri în Rusia, autodeclarat consultant pentru Gazprom –, fiind lansat ca suspect prin teza conspiraţiei Trump - Rusia într-un articol publicat în 4 iulie 2016 de revista „Slate”, de care se autosesisează FBI. Bănuiala de spionaj deschide calea pentru obţinerea mandatului FISA, şi astfel, prin Page, sunt conectate „urechile” care ascultau echipa de campanie Trump. La fel, în România, DNA a obţinut supravegherea a nu mai puţin de 80 de politicieni, lideri angajaţi în campania electorală prezidenţială din 2014, sub acoperirea unui dosar de corupţie, mandatul fiind închis după alegeri! Adversarii PSD lansau mesaje despre marele pericol al vânzării ţării la ruşi şi scoaterea României din NATO dacă va câştiga Victor Ponta, contracandidatul lui Iohannis. Anatema „ciumei roşii” animă propaganda împotriva coliţiei PSD - ALDE după alegerile câştigate în 2016.
FBI: Nu sunt probe, mergem înainte!
În 6 ianuarie 2017, cu două săptâmâmi înainte de ceremonia de învestire a preşedintelui ales Donald Trump, CIA, FBI şi Agenţia Naţională de Securitate şi-au anunţat concluzia comună: Putin a ordonat o campanie de influenţare în 2016, dirijată spre alegerile prezidenţiale din Statele Unite. Informaţii din serviciile secrete scurse spre presa anti-Trump alimentează campania deschisă în urmă cu şase luni de publicaţia „Slate”. În 17 mai 2017, adjunctul procurorului general Rod Rosenstein îl numeşte pe Robert Mueller, fost director al FBI, să conducă ancheta care viza legăturile Rusia - echipa Trump. După două zile, şeful contraspionajului din FBI, agentul special Strzok, îi transmitea pe mail amantei, Lisa Page (nicio legătură cu „spionul” Carter Page), că „în dosar nu e de fapt nimic”, dar investigaţia poate asigura o avansare în echipa lui Mueller care merge spre procedura de impeachment. Editorialistul John Solomon, în respectata publicaţie „The Hill”, comenta în ediţia din 22 iulie, după eliberarea documentelor privind mandatul de supraveghere a lui Carter Page: „Pe baza unui vas gol de conţinut, dar fierbinte, Rosenstein a autorizat meniul unui procuror special (Mueller) care a costat America milioane de dolari şi luni de conflicte politice. ”
Conspiraţia, cercetată de Congresul SUA
În Congres, unde se desfăşoară audieri pentru a lămuri legalitatea anchetei, apar indiciile unei conspiraţii a câtorva agenţi ai serviciilor secrete cu funcţionari de rang înalt din Departamentul de Justiţie. Este modul tipic de formare şi acţiune al statului paralel care doreşte să conducă în afara cadrului constituţional şi să schimbe sau să neglijeze rezultatul votului. Rosenstein, bazându-se pe informaţii false, a pornit ancheta specială a lui Mueller, care continuă şi acum, deşi agenţiile de contrainformaţii ştiau că nu există probe solide. Dovezile erau atât de slabe, încât şeful FBI, James Comey, a admis în Congres, după ce fost concediat de Trump, că acuzaţia principală din anchetă – implicarea şi colaborarea cu Rusia – nu poate fi susţinută.